15 priorități ale Confederației Europene a Sindicatelor pentru noul mandat al instituțiilor UE

Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă 45 de milioane de lucrători din 90 de sindicate naționale din 38 de țări europene și 10 federații sindicale sectoriale europene, prezintă următoarele priorități pentru noul mandat al instituțiilor UE, în special pentru  noul program de lucru al Comisiei și agenda strategică pentru următorii cinci ani.

Acestea vizează instituțiile europene și naționale, partenerii sociali și părțile interesate, pentru a construi cooperarea pentru un viitor mai echitabil pentru Europa, bazat pe democrație și justiție socială, tranziție justa, locuri de muncă de calitate, condiții de muncă mai bune și salarii mai mari.

1. Viitorul Europei și al democrației

Crearea de alianțe europene pentru democrație, implicând parteneri sociali și organizații ale societății civile, alături de reprezentanți politici și instituționali.

Asigurarea participării depline a partenerilor sociali la anunțata Conferință privind Viitorul Europei și la orice alte consultări și propuneri conexe cu privire la Viitorul Europei, statul de drept și eventuale reforme constituționale și modificări de tratat, inclusiv un rol mai puternic pentru Parlamentul European și extinderea votului majorității calificate, cu respectarea deplină a negocierilor și acordurilor autonome ale partenerilor sociali.

Toate aceste inițiative ar trebui să urmărească realizarea unui Contract Social European reînnoit, a unui Protocol de Progres Social și a unui dialog social și a unei democrații mai puternice la locul de muncă, asigurând în același timp că toate politicile UE respectă sustenabilitatea socială și de mediu.

2. Guvernanța  economică

Lansarea unui plan extraordinar de investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, prin implementarea unei capacități fiscale care să permită investiții publice și investiții în servicii publice.

Reformarea cadrului de politică economică europeană pentru a promova investiții publice și private sporite, pentru a obține o convergență economică ascendentă între statele membre și pentru a crește coeziunea economică și socială, urmărind în același timp obiectivele climatice.

Îmbunătățirea Pactului european de stabilitate și creștere, guvernanța UEM, procesul Semestrului European și bugetul UE, pentru a le face mai investiționale, prietenoase cu mediul și aspectele sociale și pentru a implementa „regula de aur”, care presupune ca noua investiție publică să fie finanțată și dedusă din calculele deficitului,  în cadrul  obiectivelor Pactului de stabilitate și creștere.

A se lua în considerare introducerea unui sistem european de reasigurare a șomajului, pentru a combate șocurile macroeconomice pe piețele forței de muncă.

A se lua în considerare introducerea condiționalitatilor sociale și de mediu în utilizarea fondurilor europene. În special, condiționalitatile sociale pentru FSE + ar trebui să includă respectarea principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, precum și dialogul social, negocierile colective și drepturile de participare a lucrătorilor.

3. Politica fiscală

Lupta împotriva evitării plăților impozitelor și evaziunii fiscale, inclusiv prin alianțe cu organizațiile societății civile.

Respectarea deplină a faptului că politica de impozitare a veniturilor personale rămâne o competență națională, creșterea progresivă a ratelor de impozitare a veniturilor personale, precum și  ratele maxime de impozitare.

Implementarea unei baze comune, consolidată,  de impozite pe profit pentru toate întreprinderile din UE. Implementarea unei rate minime comune de impozitare a companiilor și contracararea scăderii ratelor de impozit pe profit. Prevenirea evitării impozitelor în modelele de afaceri digitale.

4. Salariile și negocierile colective

Realizarea creșterilor salariale și a convergenței salariale ascendente în Europa, pentru a rezolva lacunele salariale dintre și în interiorul țărilor (în special între est și vest), îmbunătățirea ponderii salariale în economie, reducerea inegalităților și sporirea cererii interne și a productivității – inclusiv prin:

• Toate instrumentele disponibile de guvernanță economică și socială, cum ar fi Semestrul european, Orientările pentru ocuparea forței de muncă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Tabloul de bord social și orice alte măsuri legislative și politice;
• Lansarea unui Parteneriat tripartit pentru salarii și negocieri colective, care sa implice partenerii și instituțiile sociale europene și naționale.

În acest context, consolidarea negocierii colective sectoriale naționale ca drept fundamental și instrument esențial pentru egalitate și prosperitate pentru toți, inclusiv printr-o Directivă-Cadru Europeană pentru:

• Promovarea dreptului la negocieri colective, inclusiv respectarea dreptului de organizare, care face posibilă negocierea colectivă și consolidează / stabilește negocierile colective sectoriale în fiecare țară și în între țări;
• Stabilirea cadrelor legale, a salariilor minime și a măsurilor pentru convergență ascendentă;
• Modificarea normelor privind achizițiile publice pentru a se asigura că ofertele se adresează companiilor care respectă dreptul la negocieri colective și acorduri sectoriale;
• Asigurarea punerii în aplicare integrală a principiului egalității de remunerare pentru muncă egală, prin abordarea diferitelor forme de salarizare, dumping social și divergență, între și în interiorul țărilor, precum și în întreprinderile multinaționale din întreaga Europă.

În plus, introducerea unei directive a UE care să abordeze diferența de remunerare între femei și bărbați și măsuri obligatorii de transparență a salariilor.

5. Dialog social

Îmbunătățirea sprijinului pentru relansarea dialogului social intersectorial, sectorial și național european, inclusiv:

• Sprijinirea partenerilor sociali în implementareaProgramului lor de lucru pentru dialog social 2019-2021– cel mai important încheierea unui Acord Autonom privind digitalizarea;
• Sprijinirea implementării complete a acordurilor autonome existente la nivel național și sectorial;
• Stabilirea / consolidarea instrumentelor și a finanțării pentru consolidarea capacităților la nivel național.

Asigurarea că acordurile cu partenerii sociali pot deveni obligatorii din punct de vedere juridic, pe baza dispozițiilor Tratatului și printr-un proces obligatoriu pentru punerea în aplicare, care va fi discutat cu Comisia Europeană.

6. Democrația la locul de muncă

Reformarea cadrului legal al UE privind participarea lucrătorilor și a Comitetelor Europene de Lucru (CEL) pentru o abordare mai incluzivă și mai solidă a drepturilor lucrătorilor la informare, consultare și participare. Acțiunile ar trebui să includă: un cadru legal privind informarea, consultarea și participarea; standarde minime legale privind reprezentarea lucrătorilor la nivel de conducere; egalitatea de gen și diversitatea în sectiunile de consiliu ale companiei; și o revizuire a directivei CEL.

O directivă europeană privind datoria de vigilenţă, axată pe drepturile omului și conduita de afaceri responsabilă, ar trebui să includă drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, care să reflecte valorile de bază ale tratatelor UE și ale Cartei drepturilor fundamentale ale UE. Directiva ar trebui să ofere măsuri juridice obligatorii pentru companiile multinaționale, inclusiv pentru lanțurile de aprovizionare. De asemenea, ar trebui să consolideze o abordare preventivă a răspunderii și a remediilor pentru încălcarea drepturilor omului și daunele aduse mediului.

7.  Pilonul European al Drepturilor Sociale și Agenda ONU 2030

Stabilirea unui plan de acțiune pentru implementarea PEDS, prin implicarea deplină a partenerilor sociali și o serie de instrumente – inclusiv legislație, măsuri politice, ținte și standarde, Semestrul european, Tabloul de bord social și Cadrul Financiar Multianual.

Planul de acțiune ar trebui să pună în aplicare toate principiile și considerentele relevante cuprinse în Pilon. Acest lucru ar trebui să se facă pe baza unei analize aprofundate a ceea ce a fost deja obținut în ceea ce privește legislația și acțiunile europene și naționale; și abordarea, printre altele, de inițiative specifice în domeniul drepturilor lucrătorilor și sindicatelor, educație și formare profesională, nediscriminarea tinerilor și egalitatea de gen, servicii publice, protecția socială și sistemele de pensii, schemele de venituri minime, protecția copilului, lupta împotriva sărăciei,  a muncii nedeclarate, dumpingul-ului social și salarial.

Agendele ONU 2030 ODD ar trebui să fie puse în aplicare în Europa, prin încorporarea lor în Guvernanța Economica Europeana și Semestrul  european, în implementarea PEDS și în strategia UE post 2020.

8. Politica industrială și digitalizare

Proiectarea și implementarea unei „Politici industriale realizate în Europa 2030” cu accent pe dimensiunea socială și decarbonizare. Legislația UE în domeniul concurenței ar trebui revizuită și adaptată la specificul industrial european și la nevoile regiunilor industriale.

Oferirea unei tranziții mai incluzive, mai juste social pentru lucrători, inclusiv digitalizarea și automatizarea, în care tehnologiile digitale îmbunătățesc condițiile de muncă și calitatea ocupării forței de muncă.

Stabilirea instrumentelor de investiții ale UE și politici active ale pieței forței de muncă pentru a sprijini lucrătorii din sectoarele care se confruntă cu schimbări tehnologice și pentru a atenua efectele perturbatoare. Aceasta ar trebui să includă inițiativele către o piață unică digitală care să respecte muncitorii, drepturile lor (la protecția datelor, la deconectare și la informare, consultare și participare) și la mediul și condițiile lor de muncă.

9. Munca non-standard

Asigurarea de salarii egale pentru muncă egală, obținerea condițiilor de muncă corecte și egale și accesul la drepturile sociale și de muncă pentru lucrătorii non-standard, inclusiv pentru lucrătorii platformelor și reformarea / interpretarea legii concurenței pentru a oferi lucrătorilor independenți dreptul de a se organiza și  negocia colectiv.

10. Sănătate și securitate la locul de munca

Includerea perspectivei zero accidente de muncă la locul de muncă și zero  cancer la locul de muncă ,  într-o viitoare strategie a UE privind securitatea și sănătatea în muncă, de asemenea prin revizuirea ulterioară a Directivei UE privind substantele cancerigene  și mutagene.

Furnizarea unei directive a UE privind riscurile psihosociale și a unei directive a UE privind tulburările musculo-scheletice.

11. Dezvoltare durabilă, schimbări climatice, politică energetică

Includerea acțiunii climatic ca una dintre primele priorități ale politicii UE și creșterea țintei 2030 pentru a atinge zero emisii nete până în 2050, inclusiv prin consultarea sindicatelor și implicarea acestora într-un Acord Ecologic European. Aceasta ar trebui să se bazeze pe o guvernare proactivă și incluzivă a UE, care să corespundă mediului cu aspectele economice și sociale.

Stabilirea de planuri de tranziție justa  pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, prin investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, tranziția și anticiparea locurilor de muncă, finanțare adecvată (inclusiv un fond de tranziție justă), protecție socială, perfecționare și recalificare, reducerea condițiilor de muncă dăunătoare și protejarea sănătății & siguranța la locul de muncă.

12. Mobilitate echitabilă, libera circulație și detașarea lucrătorilor

Obținerea unei mobilitati echitabile a forței de muncă, bazată pe un tratament egal al lucrătorilor și lupta împotriva abuzurilor, prin:

• Înființarea Autorității Europene a Muncii cu rol activ pentru partenerii sociali;
• Transpunerea Directivei privind detașarea lucrătorilor revizuită care respectă pe deplin principiul egalității de tratament; și aplicarea Directivei de constrângere pentru aplicare;
• încheierea Pachetului de Mobilitate pentru a extinde egalitatea de tratament și drepturi egale și protecție la toate categoriile de lucrători mobili;
• Revizuirea Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, într-un mod care să asigure egalitatea, adecvarea și portabilitatea protecției sociale pentru toate categoriile de lucrători mobili, fără discriminare.

13. Migrația

O agendă cuprinzătoare privind migrația și azilul pentru Europa care angajează toate statele membre, bazata pe solidaritate, responsabilitate și respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv revizuirea regulamentelor de la Dublin și sprijinul pentru căutarea și salvarea de pe mare.

Stabilirea unor canale sigure și legale pentru migrația economică și o politică de integrare și incluziune bazată pe tratamentul egal al migranților pe piața muncii, inclusiv prin implementarea completă a Parteneriatului pentru Integrare semnat de Comisia Europeană și de partenerii sociali în 2017.

14. Comerț internațional

Asigurarea prevederilor și sancțiunilor executorii pentru încălcarea drepturilor muncii în acordurile comerciale.

Implicarea sindicală deplină în consultările cu Comisia privind mandatul, progresul, încheierea, implementarea și aplicarea negocierilor comerciale.

15. Relații externe

Asigurarea respectării depline a drepturilor și valorilor sociale europene, a dialogului social și a implicării partenerilor sociali în politica europeană de vecinătate, în politica de extindere și în regiunea EuroMed.

Consolidarea și reformarea multilateralismului și apărarea valorilor și politicilor economice, sociale și de mediu europene în cadrul instituțiilor și forumurilor multilaterale, inclusiv G7 și G20.

Protejarea  deplina a locurilor de muncă și drepturilor și protecția lucrătorilor, astăzi și în viitor, în cadrul negocierilor Brexit și a acordurilor viitoare.