In contextul determinat de pandemia Covid-19, când au fost necesare măsuri care să contribuie la reducerea efectelor negative determinate de răspândirea virusului si să se adopte măsuri pentru a limita riscul de excluziune socială si riscul de creştere a şomajului,
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a organizat pe data de 7 septembrie o dezbatere referitoare la Digitalizare si simplificarea relaţiilor de muncă.

Aceasta dezbatere s-a impus ca urmare a faptului că digitalizarea parţială realizată până în prezent determină o adaptare a infrastructurii şi procedurilor pe piaţa muncii. Se impune un inventar serios al platformelor existente dar mai ales a modului în care acestea interactionează sau nu. Având în vederea că statul a rămas mult în urma faţă de ceea ce înseamnă facilitarea serviciilor pentru cetăţeni, este nevoie să se coaguleze un consens pe temele propuse pentru simplificarea relaţiilor de muncă.

Temele de discutie, care, dacă se vor bucura de consensul partenerilor sociali se vor regăsi în modificari ale Codului Muncii, sunt următoarele:

Măsura 1 Digitalizarea Codului Muncii
– contract individual de muncă in format electronic cu semnatura electronică autorizată; arhivă electronică

Măsura 2 Simplificarea procedurilor de SSM
– realizarea instructajului SSM online, cu semnatura electronică; eliminarea răspunderii angajatorului pentru siguranţa angajatului în timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă

Măsura 3 Flexibilizarea relaţiilor de muncă
– scurtarea perioadei de preaviz, de la 20 la 10 zile lucratoare pentru funcţiile de conducere si 5 zile pentru funcţiile de execuţie;
– scurtarea perioadei de probă de la 90 la 30 zile pentru funcţiile de execuţie si la 60 de zile pentru funcţiile de conducere;
– stabilirea ca perioadă de repaus, a oricăror 2 zile din săptămână, prin comun acord angajat- angajator. Eliminarea obligaţiei ca 12 ore de muncă să fie urmate de 24 ore de repaus, angajatul având posibilitatea de a opta pentru orele de repaus, până la finalul lunii.
Nu se va putea lucra mai mult de 5 zile consecutiv, timp de 12 ore/ zi.
– pentru situatii de forţă majoră, angajatorul va acorda un termen de preaviz de minimum 5 zile lucrătoare.
– pentru cazul in care locul de desfăşurare al activităţii nu coincide cu sediul societăţii, angajatorul poate prezenta organelor de control CIM al angajatilor în format electronic.

Măsura 4 Munca la domiciliu
– Angajaţii care activează în sistemul public nu vor putea lucra în regim de telemuncă, ci doar in regim de muncă la domiciliu- având in vedere utilizarea documentelor de serviciu

Măsura 5 Telemunca
– Verificarea activitătii telesalariatului se va face doar prin utilizarea TIC
– Telemunca va putea fi prestată din orice loc, cu condiţia conexiunii la internet sau telefonie fără obligaţia de a se menţiona în CIM locaţia în care telesalariatul îşi desfaşoară activitatea
– Telemunca se poate presta utilizand resursele/ echipamentele tehnice proprii ale salariatului

Măsura 6 Salariul pe ora
– Introducerea conceptului de plata a salariului/ora

Dupa cum se observa, toate aceste masuri sunt în favoarea angajatorilor, întreprinzatorilor, niciuna NU este pentru lucrător.

Dezbaterile avute din partea reprezentantilor sindicali au fost deosebit de critice, concluzionând că se doreşte transformarea lucrătorului într-un sclav modern.

Inţelegem că se doreşte să facem macar paşi mărunţi în sensul digitalizarii relaţiilor de muncă, dar acest lucru trebuie sa se facă treptat, prin acorduri, NU prin modificarea codului legislativ.

Sustinerea noastră ca organizatii sindicale este ca flexibilizarea relatiilor de muncă trebuie sa însemne si securitatea lucrătorilor din toate punctele de vedere ( echilibru viaţă profesională-viaţa de familie, condiţii de muncă, timp de muncă, etc)

Pe de altă parte, digitalizarea este legată de formare profesională, pentru up-gradarea cunoştintelor si abilitatilor de utilizare a tehnologiei. Forţa de muncă este din ce în ce mai puţin pregatită să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii. Negocierile colective au fost distruse si se văd efectele.

Pentru a face fata acestor numeroase provocări se impune un dialog bazat pe încredere si cooperare, cu bune intenţii si valorizarea sursei celei mai importante din întreg circuitul economic şi anume resursa umană.

Pandemia COVID-19 și consecințele sale au pus proiectul european și democrația în pericol. Blocarea și măsurile adoptate de guvernele europene pentru a face față urgenței au generat consecințe teribile din punct de vedere al recesiunii economice, șomaj masiv, obstacole în calea libertății de mișcare, deteriorare a condițiilor și drepturilor de muncă, inegalităti crescute și  excluziune sociala.

Pentru CES, sănătatea cetățenilor și a lucrătorilor și protecția locurilor de muncă și a drepturilor au fost prioritare atunci când instituțiile au luat măsuri de blocare a activitatii. Acum, când aceste măsuri sunt relaxate pentru a obține o revenire treptată la activitatea economică, sănătatea și siguranța cetățenilor și a lucrătorilor trebuie să fie pe deplin protejate.

Efectele crizei financiare asupra sistemelor de sănătate și serviciilor publice au fost devastatoare, dovedind că reducerile și privatizarea au reprezentat rețeta greșită pentru bunăstarea oamenilor și pentru siguranța societăților noastre. Politicile de austeritate, abordarea neoliberală a politicilor fiscale, concurența și comerțul, au dus la o lipsă dramatica investiții publice si private, și  multe State membre nu au fost în măsură să ofere populației servicii de sănătate adecvate si protectie lucrătorilor din sectoarele de sănătate și îngrijire.

Reacția la focar în ceea ce privește coordonarea Statelor membre și inițiativele UE au venit foarte târziu. Măsurile de urgență puse în aplicare pentru sprijinirea lucrătorilor, sistemele de asistență medicală și companiile afectate de criză arată încă limite grave: multi lucrători și  multe companii nu sunt susținute de astfel de măsuri, care deseori nu sunt adecvate, în timp ce în multe cazuri, resursele alocate nu au ajuns la bază, cu un ajutor concret. Acest lucru trebuie remediat cât mai curând posibil.

În plus, unele guverne au folosit focarul ca scuză pentru a ataca reglementarile legislative, drepturile omului, drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, în special negocierile colective. Aceasta situație, împreună cu urgențele economice și sociale din ce în ce mai mari, determină disperarea și mânia oamenilor, si forțe populiste și anti-europene de extremă dreaptă care exploateaza oportunitatea de a recâștiga spațiul politic.

Nu putem accepta întoarecerea la normalul ştiut deja.  Este necesar un răspuns european solid pentru a preveni recesiunea economică, șomajul și sărăcia și reconstruirea proiectului european și a democrației. UE este la răscruce: fie face o schimbare de direcție relevantă și isi respectă principiile sale fondatoare sau se va confrunta cu o criză politică fără precedent.

CES a cerut instituțiilor UE și statelor membre să înceapă imediat o strategie de recuperare clară, ambițioasă și coordonată. Recuperarea trebuie sa cladeasca un  model economic mult mai durabil, inclusiv și echitabil,  bazat pe o economie socială de piață, în care mediul este respectat, inovația digitală este pusă în slujba oamenilor, economia europeană este protejată, se acorda stimulent fiscal masiv pentru investiții și  se declanseaza crearea de locuri de muncă de calitate, se asigură o distribuție echitabilă între profituri și salarii, lucrătorii si drepturile sociale sunt protejate, serviciile publice – în special asistența medicală și educația și formarea – sunt restabilite și consolidate, este asigurată protecția socială universală.

Planul de recuperare propus de Comisia Europeană, care a acceptat și extinderea propunerii prezentate de Franța și Germania, si care include multe cereri înaintate de CES, reprezinta un pas semnificativ în direcția bună.

ETUC susține finanțarea masivă pentru investiții care sa fie oferită Statelor membre și banii sa fie strânși prin intermediul instrumentelor de creanță comune garantate de Comisia Europeană, prin creșterea resurselor proprii ale UE, evitând astfel crearea de datorii suplimentare nesustenabile pentru țările UE.

Strategia de recuperare trebuie să repare daunele crizei și să construiască o nouă economie și un model social bazat pe solidaritate, convergență economică și socială și coeziune, eliminând în sfârșit politicile de austeritate. Suspendarea Pactului de stabilitate a făcut posibil luarea de măsuri de urgență necesare, dar numai o revizuire radicală a Guvernanței economice și sociale a UE și procesul Semestrului european pot asigura o redresare echitabilă.

Investițiile pentru a ieși din recesiune trebuie să contribuie la angajamentele UE în domeniul acțiunilor climatice și combaterii șomajului, în special pentru tineri, iar acestea trebuie să fie bucure de intreaga finanțare. Serviciile publice, asistența medicală și educația și formara, sistemele de protecție socială și infrastructurile sociale trebuie să fie puternic sprijinite.

Este important să creștem resursele proprii ale UE, pe baza Schemei de activitati cu emisii scazute, un Mecanism de ajustare a nivelului de carbon și impozitarea funcționării companiilor mari, inclusiv o nouă taxă digitală, o taxă pe materialele plastice nereciclate. Concurența fiscală neloială trebuie oprită prin o baza și o rata minimă a impozitului pe profit in UE și lupta consolidată împotriva paradisurilor fiscale, evaziunii fiscale, și fraudei.

ETUC se așteaptă ca strategia de recuperare să se concentreze pe tranziția justa la toate nivelurile, pe consolidarea sectoarelor economice și industriale ale UE, în sprijinirea lucrătorilor afectați de procesul de insolvență și restructurare, la reproiectarea lanțurilor de aprovizionare europene pentru a le realiza mai durabile, pe reproiectarea normelor noastre de concurență și în elaborarea politicii noastre comerciale mai echitabile și mai incluzive, în special prin dispoziții referitoare la muncă, obligatorii și executorii, în acordurile comerciale.

UE nu trebuie să acorde bani întreprinderilor fără a exercita controlul asupra modului în care acestea se comporta. Finanțarea planului de recuperare ar trebui să fie condiționată de furnizarea de locuri de muncă decente, plata impozitelor și lucrul la obiectivele climatice convenite printr-o tranziție justa. Este important ca orice companie care refuză să negocieze cu sindicatele să nu primească subvenții, fonduri sau alte contracte de achiziții publice.

ETUC a solicitat întotdeauna ca respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale sa fie una dintre condițiile de finanțare pentru recuperare, subliniind în același timp necesitatea ca sindicatele si drepturile sociale, dialogul social și democrația economică și la locul de muncă, Pilonul european al drepturilor sociale și Agenda 2030 a ONU să se afle la baza tuturor finanțarilor acordate.

De asemenea, este foarte important ca, Comisia Europeană să confirme toate inițiativele care stimuleaza o recuperare corectă și durabilă din punct de vedere social, promovând politica de dezvoltare și cooperare internațională și consolidarea acesteia prin angajamente pentru un plan de acțiune pentru democrație europeană și relansarea Conferinței despre viitorul Europei.

În circumstanțele extraordinare actuale, solidaritatea este necesară mai mult ca oricând. Fără o strategie ambițioasă, care sa fie împărtășită de toate Statele membre și condusă de UE într-un spirit comunitar, Europa nu poate avea succes.

Prin urmare, CES face apel la toate guvernele pentru a-și asuma responsabilitatea, sa depaseasca diviziunile de opinii  și solicită aprobarea și implementarea rapidă a strategiei de recuperare, ceea ce nu este suficient, ci urgent. Lucratorii și cetățenii europeni au nevoie de ajutor și nu mai pot aștepta mai mult.

CES, împreună cu organizațiile sale membre, este gata să contribuie planurile nationale si sectoriale pentru ca strategia de recuperare să fie pe deplin operațională. Facem apel la un dialog social eficient și implicarea deplină a sindicatelor și a partenerilor sociali la cel mai înalt nivel cu Instituțiile UE și guvernele statelor membre.

Este in joc viitorul democrației, economiei și coeziunii sociale europene.  Mișcarea sindicala  în Europa a apărat întotdeauna consolidarea proiectului european prin promovarea unei Uniuni Europene care să-și protejeze cetățenii și lucratorii.

Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă toți lucrătorii din toate țările, este unita în apelul pentru o Europă mai echitabilă,  de solidaritate, drepturi și  justiţie sociala și de mediu.