Mesaj condoleanțe

Am aflat cu imensa durere de pierderea colegei, colaboratoarei si prietenei noastre, LACRĂMIOARA BOLCA, preşedinta Uniunii Judeţene CNSLR-FRATIA – filiala Hunedoara, prezenţă activă in viata confederaţiei noastre, neobosită militantă pentru drepturile lucrătorilor, susţinătoare a promovării femeilor, iniţiatoare a numeroase proiecte de colaborare sindicală internaţională.

Ne este greu să acceptam ca drumul ei s-a oprit aici… !
De azi înainte n-o vom mai căuta la telefon… De azi inainte o vom căuta doar în inimile noastre, locul de unde nu va mai pleca niciodată.

Odihnească-se in pace!

Conducerea CNSLR-FRATIA

Ziua de 18 iunie este declarată Zi de mobilizare sindicala europeană pentru o redresare durabilă împotriva crizei și a somajului, dupa pandemia COVID-19.

Scopul acestei mobilizari la nivel  european este de a face presiuni asupra liderilor Consiliului European,  care se va desfăşura virtual pe  19 iunie pentru a sprijini planuri de recuperare ambițioase și durabile, in vederea combaterii crizei economice și pentru a  stopa șomajul în masă.

Cu aceasta ocazie, a fost transmisa o scrisoare deschisa tuturor liderilor europeni, membri ai Consiliului European, prin care miscarea sindicala europeana solicită punerea imediată în aplicare a strategiei de recuperare după criza COVID-19,  pentru salvarea locurilor de muncă, pentru o  Europă mai echitabilă,  mai ecologică si mai unită in aceste momente dificile.

Scrisoarea transmisa presedinteului Klaus Iohannis, reprezentantul României in Consiliul European a fost semnată de toti preşedintii celor 4 confederaţii sindicale din România, afiliate la Confederaţia Europeană a Sindicatelor , precum si de secretarul general si presedintele acestui for sindical european.

Scrisoare adresată liderilor europeni

Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai profundă recesiune din istoria sa, iar decizia pe care liderii europeni o vor lua în cadrul reuniunii virtuale a Consiliului European de vineri va avea consecințe efective asupra vieții a milioane de oameni și asupra viitorului Europei în sine, acestea fiind strâns împletite.

Liderii europeni au de făcut o alegere istorică vineri, când vor discuta despre modul în care pot să  oprească  transformarea unei crize de sănătate  într-una economică și socială: vor învăța din lecțiile din 2008, alegând o recuperare bazată pe solidaritate și durabilitate sau vor opta din nou pentru austeritate și autoconservare pe termen scurt, riscând o divizare pe termen lung?

Încrederea publică în UE a scăzut în fiecare stat membru în urma crizei financiare, înregistrându-se un declin dramatic în țările cele mai afectate de regimul de austeritate care a costat locuri de muncă, reducerea salariilor și mutilarea sistemelor de îngrijiri medicale și servicii publice. Încă nu ne-am recuperat pe deplin după acea criză, iar efectele acestui nou șoc încep să se facă simțite.

În primul trimestru al acestui an, PIB-ul UE a înregistrat scăderea cea mai accentuată din ultimii 30 de ani, în timp ce numărul de lucrători a scăzut pentru prima dată din 2013. Aproape 60 de milioane de lucrători au fost concediați sau plasați temporar in șomaj și milioane de companii, în special IMM-urile, sunt expuse riscului de faliment.  Câte dintre aceste locuri de muncă și companii sunt pierdute permanent depinde de răspunsul politic la criză.

Prin urmare, liderii ar trebui să sprijine propunerea Comisiei Europene pentru crearea unui fond de recuperare de 750 miliarde EURO, dintre care două treimi vor veni, în mod just, sub formă de subvenții mai degrabă decât împrumuturi, pentru a nu genera datorii publice nesustenabile suplimentare, precum și un nou buget al UE suficient de mare pentru a face față provocării ce urmează.

Dacă liderii vor face acest lucru și apoi îl vor urmări printr-o acțiune națională inteligentă susținută de această finanțare UE, s-ar putea salva milioane de locuri de muncă și s-ar crea noi locuri de muncă de calitate, iar investițiile publice ar trebui să crească cu o treime – un pas semnificativ în direcția corectă. Acest lucru va trebui să vină împreună cu un sprijin masiv pentru cererea economică internă și productivitate, care pot fi obținute doar printr-o creștere a salariilor negociată de sindicate și angajatori, prin negocieri colective.

Ca și în 2008, există bariere pentru banii alocați. Dar de data aceasta condițiile propuse nu pot fi legate de consolidarea fiscală, ci trebuie să fie investiții în tranziția la o economie verde și o economie digitală, mai degrabă decât în privatizări sau în distrugerea negocierii colective. Aceste condiții sunt un început, dar investițiile sunt, de asemenea, necesare pentru a aborda problema ocupării tinerilor și pentru a sprijini serviciile publice, asistența medicală și educația și formarea.

Nici un ban din partea UE nu ar trebui să se aloce acelor întreprinderi care refuză să negocieze salariile și condițiile de muncă cu sindicatele sau care privează serviciile publice de finanțare prin sustragere și evaziune fiscală. De asemenea, întreprinderile care obțin bani publici ar trebui să ofere locuri de muncă decente și să lucreze la obiectivele climatice într-un mod corect din punct de vedere social. Acestea fiind spuse, angajatorii și sindicatele ar trebui să fie implicați în conceperea și punerea în aplicare a planurilor naționale de recuperare.

Planul de recuperare are potențialul de a restabili  încrederea în Europa,  încredere pe care cetățenii și-au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală în viața lucrătorilor atunci când aceștia au nevoie cel mai mult. Dar acest lucru nu e posibil  dacă  planul există doar pe hârtie și dacă nu ajunge la timp la lucrători și la companii pentru a face diferența. Lucrătorii nu le vor mulțumi liderilor lor naționali doar pentru că au purtat discuții interminabile pe tema unui plan care le-ar putea salva locurile de muncă.

Planul are sprijinul majorității statelor membre și a unor lideri puternici, precum președintele francez Emmanuel Macron și  cancelarul german Angela Merkel.

Facem apel la adversarii planului să-și asume responsabilitatea și să nu îndemne spre adoptarea unor condiții dure, care ar marca țările lovite cel mai tare de coronavirus și le-ar aduce un grad mai mare de austeritate.

Nici o țară nu a provocat această pandemie și niciuna nu trebuie lăsată să plătească pe cont propriu pentru consecințele acesteia. La fel cum virusul nu a respectat granițele, nici recesiunea nu o  va face. Pe o piață unică europeană, o criză care lovește într-o parte a Europei va slăbi economia de pe întregul continent.

Și inevitabil, o altă criză economică și socială prelungită va deveni o criză politică pentru UE, punând în pericol coeziunea europeană, democrația și viitorul proiectului european. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai  unită în aceste momente dificile.

Liderii trebuie să facă ceea ce trebuie pentru a construi o Uniune Europeană care să-și protejeze cetățenii, lucrătorii și întreprinderile.

Comunicat de Presă al Confederaţiei Europene a Sindicatelor – 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de decizia Consiliului European cu privire la Planul de recuperare al UE

Peste 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de dezbaterile din cadrul Consiliului European cu privire la planul de redresare al UE.

Acesta este numărul de lucrători care se afla în șomaj temporar pe durata crizei cauzate de coronavirus, potrivit cercetărilor Institutului European al Sindicatelor.

Înaintea reuniunii de vineri, CES sustine că liderii au responsabilitatea de a salva cât mai multe dintre aceste locuri de muncă prin adoptarea planului de recuperare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană.

Acesta vine după o creștere a somajului permanent de 400.000 persoane în doar o lună, Europa de Nord și Vest înregistrand lovituri semnificative (Suedia + 0,7, Olanda + 0,5) împreună cu estul și sudul.

Pe lângă salvarea locurilor de muncă, cifrele Comisiei Europene arată că investiția suplimentară va asigura că salariile reale vor deveni mai mari în următorul deceniu.

Într-un apel către liderii europeni, secretarul general al CES, Luca Visentini, a declarat: „Planul de recuperare are potențialul de a restabili în sfârșit încrederea în Europa, incredere pe care cetățenii au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală pentru viețile lucratorilor atunci când au nevoie de ea mai mult.  Dar suportul nu este bun dacă există doar pe hârtie. Banii trebuie să ajungă la timp la lucrători și companii pentru a face o diferență reală. Lucratorii nu le vor mulțumi liderilor naționali pentru că au blocat un plan care le-ar putea salva locurile de muncă cu discuții interminabile. Aceștia au responsabilitatea de a face ceea ce trebuie, prevenind o altă criză economică și socială prelungită care riscă să devină o criză politică pentru UE. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta că Europa va fi mai dreaptă, mai ecologică și mai unită în aceste momente dificile.”

Numărul lucrătorilor aflați în șomaj temporar în fiecare stat membru este:

Franta: 11.3 milioane (47.8% din numarul total de lucratori)
Germania: 10.1milioane (26.9%)
Italia: 8.3milioane (46.6%)
Spania: 4 milioane ( 24.1%)
Olanda: 1.7milioane  (23.2%)
Austria: 1.3milioane  (31.6%)
Belgia: 1.3milioane  (31.5%)
Romania: 1milion  (15.3%)
Irlanda: 600,000 (30.8%)
Croatia: 500,000 (34.2%)
Suedia: 500,000 (11.1%)
Polonia: 400,000 (3.1%)
Slovenia: 300,000 (35.6%)
Republica Ceha: 200,000 (4.6%)
Danemarca: 200,000 (7.8%)
Luxemburg: 200,000 (44.4%)
Portugalia: 200,000 (5%)
Bulgaria: 100,000 (3.6%)
Finlanda: 100,000 (4.6%)
Slovacia: 100,000 (4.6%)

Sursa: ETUI Policy Brief no.7, 2020 ‘Ensuring fair short-time work – a European overview’ (Garantarea muncii de scurta durata echitabile – o imagine de ansamblu europeana) https://www.etui.org/sites/default/files/2020-06/Covid-19%2BShorttime%2Bwork%2BMüller%2BSchulten%2BPolicy%2BBrief%2B2020.07%281%29.pdf

 

Declarația Confederatiei Europene a Sindicatelor privind focarul de COVID-19 și strategia de recuperare

Pandemia COVID-19 și consecințele sale au pus proiectul european și democrația în pericol. Blocarea și măsurile adoptate de guvernele europene pentru a face față urgenței au generat consecințe teribile din punct de vedere al recesiunii economice, șomaj masiv, obstacole în calea libertății de mișcare, deteriorare a condițiilor și drepturilor de muncă, inegalităti crescute și  excluziune sociala.

Pentru CES, sănătatea cetățenilor și a lucrătorilor și protecția locurilor de muncă și a drepturilor au fost prioritare atunci când instituțiile au luat măsuri de blocare a activitatii. Acum, când aceste măsuri sunt relaxate pentru a obține o revenire treptată la activitatea economică, sănătatea și siguranța cetățenilor și a lucrătorilor trebuie să fie pe deplin protejate.

Efectele crizei financiare asupra sistemelor de sănătate și serviciilor publice au fost devastatoare, dovedind că reducerile și privatizarea au reprezentat rețeta greșită pentru bunăstarea oamenilor și pentru siguranța societăților noastre. Politicile de austeritate, abordarea neoliberală a politicilor fiscale, concurența și comerțul, au dus la o lipsă dramatica investiții publice si private, și  multe State membre nu au fost în măsură să ofere populației servicii de sănătate adecvate si protectie lucrătorilor din sectoarele de sănătate și îngrijire.

Reacția la focar în ceea ce privește coordonarea Statelor membre și inițiativele UE au venit foarte târziu. Măsurile de urgență puse în aplicare pentru sprijinirea lucrătorilor, sistemele de asistență medicală și companiile afectate de criză arată încă limite grave: multi lucrători și  multe companii nu sunt susținute de astfel de măsuri, care deseori nu sunt adecvate, în timp ce în multe cazuri, resursele alocate nu au ajuns la bază, cu un ajutor concret. Acest lucru trebuie remediat cât mai curând posibil.

În plus, unele guverne au folosit focarul ca scuză pentru a ataca reglementarile legislative, drepturile omului, drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, în special negocierile colective. Aceasta situație, împreună cu urgențele economice și sociale din ce în ce mai mari, determină disperarea și mânia oamenilor, si forțe populiste și anti-europene de extremă dreaptă care exploateaza oportunitatea de a recâștiga spațiul politic.

Nu putem accepta întoarecerea la normalul ştiut deja.  Este necesar un răspuns european solid pentru a preveni recesiunea economică, șomajul și sărăcia și reconstruirea proiectului european și a democrației. UE este la răscruce: fie face o schimbare de direcție relevantă și isi respectă principiile sale fondatoare sau se va confrunta cu o criză politică fără precedent.

CES a cerut instituțiilor UE și statelor membre să înceapă imediat o strategie de recuperare clară, ambițioasă și coordonată. Recuperarea trebuie sa cladeasca un  model economic mult mai durabil, inclusiv și echitabil,  bazat pe o economie socială de piață, în care mediul este respectat, inovația digitală este pusă în slujba oamenilor, economia europeană este protejată, se acorda stimulent fiscal masiv pentru investiții și  se declanseaza crearea de locuri de muncă de calitate, se asigură o distribuție echitabilă între profituri și salarii, lucrătorii si drepturile sociale sunt protejate, serviciile publice – în special asistența medicală și educația și formarea – sunt restabilite și consolidate, este asigurată protecția socială universală.

Planul de recuperare propus de Comisia Europeană, care a acceptat și extinderea propunerii prezentate de Franța și Germania, si care include multe cereri înaintate de CES, reprezinta un pas semnificativ în direcția bună.

ETUC susține finanțarea masivă pentru investiții care sa fie oferită Statelor membre și banii sa fie strânși prin intermediul instrumentelor de creanță comune garantate de Comisia Europeană, prin creșterea resurselor proprii ale UE, evitând astfel crearea de datorii suplimentare nesustenabile pentru țările UE.

Strategia de recuperare trebuie să repare daunele crizei și să construiască o nouă economie și un model social bazat pe solidaritate, convergență economică și socială și coeziune, eliminând în sfârșit politicile de austeritate. Suspendarea Pactului de stabilitate a făcut posibil luarea de măsuri de urgență necesare, dar numai o revizuire radicală a Guvernanței economice și sociale a UE și procesul Semestrului european pot asigura o redresare echitabilă.

Investițiile pentru a ieși din recesiune trebuie să contribuie la angajamentele UE în domeniul acțiunilor climatice și combaterii șomajului, în special pentru tineri, iar acestea trebuie să fie bucure de intreaga finanțare. Serviciile publice, asistența medicală și educația și formara, sistemele de protecție socială și infrastructurile sociale trebuie să fie puternic sprijinite.

Este important să creștem resursele proprii ale UE, pe baza Schemei de activitati cu emisii scazute, un Mecanism de ajustare a nivelului de carbon și impozitarea funcționării companiilor mari, inclusiv o nouă taxă digitală, o taxă pe materialele plastice nereciclate. Concurența fiscală neloială trebuie oprită prin o baza și o rata minimă a impozitului pe profit in UE și lupta consolidată împotriva paradisurilor fiscale, evaziunii fiscale, și fraudei.

ETUC se așteaptă ca strategia de recuperare să se concentreze pe tranziția justa la toate nivelurile, pe consolidarea sectoarelor economice și industriale ale UE, în sprijinirea lucrătorilor afectați de procesul de insolvență și restructurare, la reproiectarea lanțurilor de aprovizionare europene pentru a le realiza mai durabile, pe reproiectarea normelor noastre de concurență și în elaborarea politicii noastre comerciale mai echitabile și mai incluzive, în special prin dispoziții referitoare la muncă, obligatorii și executorii, în acordurile comerciale.

UE nu trebuie să acorde bani întreprinderilor fără a exercita controlul asupra modului în care acestea se comporta. Finanțarea planului de recuperare ar trebui să fie condiționată de furnizarea de locuri de muncă decente, plata impozitelor și lucrul la obiectivele climatice convenite printr-o tranziție justa. Este important ca orice companie care refuză să negocieze cu sindicatele să nu primească subvenții, fonduri sau alte contracte de achiziții publice.

ETUC a solicitat întotdeauna ca respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale sa fie una dintre condițiile de finanțare pentru recuperare, subliniind în același timp necesitatea ca sindicatele si drepturile sociale, dialogul social și democrația economică și la locul de muncă, Pilonul european al drepturilor sociale și Agenda 2030 a ONU să se afle la baza tuturor finanțarilor acordate.

De asemenea, este foarte important ca, Comisia Europeană să confirme toate inițiativele care stimuleaza o recuperare corectă și durabilă din punct de vedere social, promovând politica de dezvoltare și cooperare internațională și consolidarea acesteia prin angajamente pentru un plan de acțiune pentru democrație europeană și relansarea Conferinței despre viitorul Europei.

În circumstanțele extraordinare actuale, solidaritatea este necesară mai mult ca oricând. Fără o strategie ambițioasă, care sa fie împărtășită de toate Statele membre și condusă de UE într-un spirit comunitar, Europa nu poate avea succes.

Prin urmare, CES face apel la toate guvernele pentru a-și asuma responsabilitatea, sa depaseasca diviziunile de opinii  și solicită aprobarea și implementarea rapidă a strategiei de recuperare, ceea ce nu este suficient, ci urgent. Lucratorii și cetățenii europeni au nevoie de ajutor și nu mai pot aștepta mai mult.

CES, împreună cu organizațiile sale membre, este gata să contribuie planurile nationale si sectoriale pentru ca strategia de recuperare să fie pe deplin operațională. Facem apel la un dialog social eficient și implicarea deplină a sindicatelor și a partenerilor sociali la cel mai înalt nivel cu Instituțiile UE și guvernele statelor membre.

Este in joc viitorul democrației, economiei și coeziunii sociale europene.  Mișcarea sindicala  în Europa a apărat întotdeauna consolidarea proiectului european prin promovarea unei Uniuni Europene care să-și protejeze cetățenii și lucratorii.

Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă toți lucrătorii din toate țările, este unita în apelul pentru o Europă mai echitabilă,  de solidaritate, drepturi și  justiţie sociala și de mediu.