15 priorități ale Confederației Europene a Sindicatelor pentru noul mandat al instituțiilor UE

/în /de

Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă 45 de milioane de lucrători din 90 de sindicate naționale din 38 de țări europene și 10 federații sindicale sectoriale europene, prezintă următoarele priorități pentru noul mandat al instituțiilor UE, în special pentru  noul program de lucru al Comisiei și agenda strategică pentru următorii cinci ani.

Acestea vizează instituțiile europene și naționale, partenerii sociali și părțile interesate, pentru a construi cooperarea pentru un viitor mai echitabil pentru Europa, bazat pe democrație și justiție socială, tranziție justa, locuri de muncă de calitate, condiții de muncă mai bune și salarii mai mari.

  1. Viitorul Europei și al democrației

Crearea de alianțe europene pentru democrație, implicând parteneri sociali și organizații ale societății civile, alături de reprezentanți politici și instituționali.

Asigurarea participării depline a partenerilor sociali la anunțata Conferință privind Viitorul Europei și la orice alte consultări și propuneri conexe cu privire la Viitorul Europei, statul de drept și eventuale reforme constituționale și modificări de tratat, inclusiv un rol mai puternic pentru Parlamentul European și extinderea votului majorității calificate, cu respectarea deplină a negocierilor și acordurilor autonome ale partenerilor sociali.

Toate aceste inițiative ar trebui să urmărească realizarea unui Contract Social European reînnoit, a unui Protocol de Progres Social și a unui dialog social și a unei democrații mai puternice la locul de muncă, asigurând în același timp că toate politicile UE respectă sustenabilitatea socială și de mediu.

  1. Guvernanța  economică

Lansarea unui plan extraordinar de investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, prin implementarea unei capacități fiscale care să permită investiții publice și investiții în servicii publice.

Reformarea cadrului de politică economică europeană pentru a promova investiții publice și private sporite, pentru a obține o convergență economică ascendentă între statele membre și pentru a crește coeziunea economică și socială, urmărind în același timp obiectivele climatice.

Îmbunătățirea Pactului european de stabilitate și creștere, guvernanța UEM, procesul Semestrului European și bugetul UE, pentru a le face mai investiționale, prietenoase cu mediul și aspectele sociale și pentru a implementa „regula de aur”, care presupune ca noua investiție publică să fie finanțată și dedusă din calculele deficitului,  în cadrul  obiectivelor Pactului de stabilitate și creștere.

A se lua în considerare introducerea unui sistem european de reasigurare a șomajului, pentru a combate șocurile macroeconomice pe piețele forței de muncă.

A se lua în considerare introducerea condiționalitatilor sociale și de mediu în utilizarea fondurilor europene. În special, condiționalitatile sociale pentru FSE + ar trebui să includă respectarea principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, precum și dialogul social, negocierile colective și drepturile de participare a lucrătorilor.

  1. Politica fiscală

Lupta împotriva evitării plăților impozitelor și evaziunii fiscale, inclusiv prin alianțe cu organizațiile societății civile.

Respectarea deplină a faptului că politica de impozitare a veniturilor personale rămâne o competență națională, creșterea progresivă a ratelor de impozitare a veniturilor personale, precum și  ratele maxime de impozitare.

Implementarea unei baze comune, consolidată,  de impozite pe profit pentru toate întreprinderile din UE. Implementarea unei rate minime comune de impozitare a companiilor și contracararea scăderii ratelor de impozit pe profit. Prevenirea evitării impozitelor în modelele de afaceri digitale.

  1. Salariile și negocierile colective

Realizarea creșterilor salariale și a convergenței salariale ascendente în Europa, pentru a rezolva lacunele salariale dintre și în interiorul țărilor (în special între est și vest), îmbunătățirea ponderii salariale în economie, reducerea inegalităților și sporirea cererii interne și a productivității – inclusiv prin:

  • Toate instrumentele disponibile de guvernanță economică și socială, cum ar fi Semestrul european, Orientările pentru ocuparea forței de muncă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Tabloul de bord social și orice alte măsuri legislative și politice;
  • Lansarea unui Parteneriat tripartit pentru salarii și negocieri colective, care sa implice partenerii și instituțiile sociale europene și naționale.

În acest context, consolidarea negocierii colective sectoriale naționale ca drept fundamental și instrument esențial pentru egalitate și prosperitate pentru toți, inclusiv printr-o Directivă-Cadru Europeană pentru:

  • Promovarea dreptului la negocieri colective, inclusiv respectarea dreptului de organizare, care face posibilă negocierea colectivă și consolidează / stabilește negocierile colective sectoriale în fiecare țară și în între țări;
  • Stabilirea cadrelor legale, a salariilor minime și a măsurilor pentru convergență ascendentă;
  • Modificarea normelor privind achizițiile publice pentru a se asigura că ofertele se adresează companiilor care respectă dreptul la negocieri colective și acorduri sectoriale;
  • Asigurarea punerii în aplicare integrală a principiului egalității de remunerare pentru muncă egală, prin abordarea diferitelor forme de salarizare, dumping social și divergență, între și în interiorul țărilor, precum și în întreprinderile multinaționale din întreaga Europă.

În plus, introducerea unei directive a UE care să abordeze diferența de remunerare între femei și bărbați și măsuri obligatorii de transparență a salariilor.

  1. Dialog social

Îmbunătățirea sprijinului pentru relansarea dialogului social intersectorial, sectorial și național european, inclusiv:

  • Sprijinirea partenerilor sociali în implementareaProgramului lor de lucru pentru dialog social 2019-2021– cel mai important încheierea unui Acord Autonom privind digitalizarea;
  • Sprijinirea implementării complete a acordurilor autonome existente la nivel național și sectorial;
  • Stabilirea / consolidarea instrumentelor și a finanțării pentru consolidarea capacităților la nivel național.

Asigurarea că acordurile cu partenerii sociali pot deveni obligatorii din punct de vedere juridic, pe baza dispozițiilor Tratatului și printr-un proces obligatoriu pentru punerea în aplicare, care va fi discutat cu Comisia Europeană.

  1. Democrația la locul de muncă

Reformarea cadrului legal al UE privind participarea lucrătorilor și a Comitetelor Europene de Lucru (CEL) pentru o abordare mai incluzivă și mai solidă a drepturilor lucrătorilor la informare, consultare și participare. Acțiunile ar trebui să includă: un cadru legal privind informarea, consultarea și participarea; standarde minime legale privind reprezentarea lucrătorilor la nivel de conducere; egalitatea de gen și diversitatea în sectiunile de consiliu ale companiei; și o revizuire a directivei CEL.

O directivă europeană privind datoria de vigilenţă, axată pe drepturile omului și conduita de afaceri responsabilă, ar trebui să includă drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, care să reflecte valorile de bază ale tratatelor UE și ale Cartei drepturilor fundamentale ale UE. Directiva ar trebui să ofere măsuri juridice obligatorii pentru companiile multinaționale, inclusiv pentru lanțurile de aprovizionare. De asemenea, ar trebui să consolideze o abordare preventivă a răspunderii și a remediilor pentru încălcarea drepturilor omului și daunele aduse mediului.

  1.  Pilonul European al Drepturilor Sociale și Agenda ONU 2030

Stabilirea unui plan de acțiune pentru implementarea PEDS, prin implicarea deplină a partenerilor sociali și o serie de instrumente – inclusiv legislație, măsuri politice, ținte și standarde, Semestrul european, Tabloul de bord social și Cadrul Financiar Multianual.

Planul de acțiune ar trebui să pună în aplicare toate principiile și considerentele relevante cuprinse în Pilon. Acest lucru ar trebui să se facă pe baza unei analize aprofundate a ceea ce a fost deja obținut în ceea ce privește legislația și acțiunile europene și naționale; și abordarea, printre altele, de inițiative specifice în domeniul drepturilor lucrătorilor și sindicatelor, educație și formare profesională, nediscriminarea tinerilor și egalitatea de gen, servicii publice, protecția socială și sistemele de pensii, schemele de venituri minime, protecția copilului, lupta împotriva sărăciei,  a muncii nedeclarate, dumpingul-ului social și salarial.

Agendele ONU 2030 ODD ar trebui să fie puse în aplicare în Europa, prin încorporarea lor în Guvernanța Economica Europeana și Semestrul  european, în implementarea PEDS și în strategia UE post 2020.

  1. Politica industrială și digitalizare

Proiectarea și implementarea unei „Politici industriale realizate în Europa 2030” cu accent pe dimensiunea socială și decarbonizare. Legislația UE în domeniul concurenței ar trebui revizuită și adaptată la specificul industrial european și la nevoile regiunilor industriale.

Oferirea unei tranziții mai incluzive, mai juste social pentru lucrători, inclusiv digitalizarea și automatizarea, în care tehnologiile digitale îmbunătățesc condițiile de muncă și calitatea ocupării forței de muncă.

Stabilirea instrumentelor de investiții ale UE și politici active ale pieței forței de muncă pentru a sprijini lucrătorii din sectoarele care se confruntă cu schimbări tehnologice și pentru a atenua efectele perturbatoare. Aceasta ar trebui să includă inițiativele către o piață unică digitală care să respecte muncitorii, drepturile lor (la protecția datelor, la deconectare și la informare, consultare și participare) și la mediul și condițiile lor de muncă.

  1. Munca non-standard

Asigurarea de salarii egale pentru muncă egală, obținerea condițiilor de muncă corecte și egale și accesul la drepturile sociale și de muncă pentru lucrătorii non-standard, inclusiv pentru lucrătorii platformelor și reformarea / interpretarea legii concurenței pentru a oferi lucrătorilor independenți dreptul de a se organiza și  negocia colectiv.

  1. Sănătate și securitate la locul de munca

Includerea perspectivei zero accidente de muncă la locul de muncă și zero  cancer la locul de muncă ,  într-o viitoare strategie a UE privind securitatea și sănătatea în muncă, de asemenea prin revizuirea ulterioară a Directivei UE privind substantele cancerigene  și mutagene.

Furnizarea unei directive a UE privind riscurile psihosociale și a unei directive a UE privind tulburările musculo-scheletice.

  1. Dezvoltare durabilă, schimbări climatice, politică energetică

Includerea acțiunii climatic ca una dintre primele priorități ale politicii UE și creșterea țintei 2030 pentru a atinge zero emisii nete până în 2050, inclusiv prin consultarea sindicatelor și implicarea acestora într-un Acord Ecologic European. Aceasta ar trebui să se bazeze pe o guvernare proactivă și incluzivă a UE, care să corespundă mediului cu aspectele economice și sociale.

Stabilirea de planuri de tranziție justa  pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, prin investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, tranziția și anticiparea locurilor de muncă, finanțare adecvată (inclusiv un fond de tranziție justă), protecție socială, perfecționare și recalificare, reducerea condițiilor de muncă dăunătoare și protejarea sănătății & siguranța la locul de muncă.

  1. Mobilitate echitabilă, libera circulație și detașarea lucrătorilor

Obținerea unei mobilitati echitabile a forței de muncă, bazată pe un tratament egal al lucrătorilor și lupta împotriva abuzurilor, prin:

  • Înființarea Autorității Europene a Muncii cu rol activ pentru partenerii sociali;
  • Transpunerea Directivei privind detașarea lucrătorilor revizuită care respectă pe deplin principiul egalității de tratament; și aplicarea Directivei de constrângere pentru aplicare;
  • încheierea Pachetului de Mobilitate pentru a extinde egalitatea de tratament și drepturi egale și protecție la toate categoriile de lucrători mobili;
  • Revizuirea Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, într-un mod care să asigure egalitatea, adecvarea și portabilitatea protecției sociale pentru toate categoriile de lucrători mobili, fără discriminare.
  1. Migrația

O agendă cuprinzătoare privind migrația și azilul pentru Europa care angajează toate statele membre, bazata pe solidaritate, responsabilitate și respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv revizuirea regulamentelor de la Dublin și sprijinul pentru căutarea și salvarea de pe mare.

Stabilirea unor canale sigure și legale pentru migrația economică și o politică de integrare și incluziune bazată pe tratamentul egal al migranților pe piața muncii, inclusiv prin implementarea completă a Parteneriatului pentru Integrare semnat de Comisia Europeană și de partenerii sociali în 2017.

  1. Comerț internațional

Asigurarea prevederilor și sancțiunilor executorii pentru încălcarea drepturilor muncii în acordurile comerciale.

Implicarea sindicală deplină în consultările cu Comisia privind mandatul, progresul, încheierea, implementarea și aplicarea negocierilor comerciale.

  1. Relații externe

Asigurarea respectării depline a drepturilor și valorilor sociale europene, a dialogului social și a implicării partenerilor sociali în politica europeană de vecinătate, în politica de extindere și în regiunea EuroMed.

Consolidarea și reformarea multilateralismului și apărarea valorilor și politicilor economice, sociale și de mediu europene în cadrul instituțiilor și forumurilor multilaterale, inclusiv G7 și G20.

Protejarea  deplina a locurilor de muncă și drepturilor și protecția lucrătorilor, astăzi și în viitor, în cadrul negocierilor Brexit și a acordurilor viitoare.

Întreprinderile care refuză transparența salarială trebuiesc penalizate!

/în /de

Principiul egalității de remunerare pentru muncă egală a fost consacrat în tratatele europene  încă din 1957, deci este timpul să se acționeze  pentru a  face  din acest deziderat o realitate. S-au încercat, fără succes,  măsuri voluntare pentru a reduce decalajul scandalos al salariilor între femei și bărbați. 

Acesta este motivul pentru care trebuie să acționam pentru a face obligatorie transparența salarizării între femei și bărbați, atât în ​​sectorul privat, cât și în sectorul public, pentru a demasca subevaluarea activității femeilor, care se află în spatele acestei inegalități persistente. 

Raportarea obligatorie a salariilor plătite pe categorii de gen, susținută de amenzi în cazul în care o astfel de declarație nu este făcută trebuie să se numere printre „măsurile obligatorii de transparență a salariilor” promise de Ursula Von Der Leyen, dacă  se dorește să aibă un  impact real.

Președinta desemnată a Comisiei Europene s-a angajat să prezinte măsuri, în primele 100 de zile ale mandatului său,   pentru a combate diferența de salarizare de 16% dintre femei și bărbați,  în UE .

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) salută angajamentul și o invită să introducă politici care să aibă șansa de a aduce schimbări reale în sectoarele publice și private.

CES solicită o directivă privind transparența salarizării între femei și bărbați care să includă:

  • Audituri  anuale obligatorii, privind  salarizarea pe gen pentru angajatorii cu mai mult de 10 angajați,  pe baza întregului pachet de salarii, inclusiv beneficii și bonusuri;
  • Amenzi pentru companii cu mai mult de 10 angajați care omit să prezinte un raport privind nivelul de salarizare între femei și bărbați;
  • Dreptul lucrătorilor de a solicita datele de salarizare ale colegilor, precum și informații despre salariile pe gen în cadrul companiilor lor;
  • Interzicerea în contracte a  clauzelor de confidențialitate și o nouă cerință pentru angajatori să prezinte câștigurile salariale în ofertele  de angajare
  • Sprijin pentru negocierea colectivă,  ca cea mai bună metodă de a elimina diferența de remunerare între bărbați și femei

CES va  prezenta propunerile acestea Ursulei Von Der Leyen, precum și  comisarilor desemnați cu responsabilitate în domeniu,  Helena Dalli și Nicolas Schmit.

Apelul CES pentru o directivă pe această problemă vine după ce doar jumătate din statele membre au urmat recomandarea din 2014 a Comisiei Europene de a rezolva diferența de remunerare între femei și bărbați.

Criza financiară din 2009 și atacurile ulterioare asupra negocierii colective au sporit inegalitatea salariilor pe gen. Decalajul se diminueaza  prea încet și crește în realitate în unele state membre.

Confederațaia Europeană a Sindicatelor susține pe deplin planurile primului președinte femeie  a Comisiei Europene care dorește să facă o prioritate din obligația la  norme de  transparență a salariilor  și va colabora pentru a se asigura că aceste reguli se vor concretiza în  schimbări reale în sectorul public și privat.

Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS

/în /de

In perioada de 9-11 octombrie 2019, s-a desfasurat Adunarea Generala a Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS), urmata  de Conferința Internațională OIM-AICESIS-CES România, cu tema „Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS.

Din partea confederatiei noastre, la aceste evenimente a participat doamna Florentina Enache, sef Departament Relatii Internationale.

Adunarea Generală a AICESIS a marcat încheierea mandatului președintiei rotative a Romaniei la  AICESIS, care a fost detinuta de dl. Iacob Baciu , presedintele Consiliului Economic si Social din Romania, pe perioada 2017-2019.

În deschiderea Adunării Generale a AICESIS, domnul Iacob Baciu a prezentat succinct activitatea desfasurată in perioada mandatului său, subliniid faptul că toate activitatile au avut drept scop dezvoltarea dialogului social ca principal instrument de informare, consultare, negociere între partenerii sociali, în relația cu patronatele și guvernul pentru elaborarea și promovarea unei legislații a muncii echitabile, decente, care să asigure predictibilitate în dezvoltarea carierei profesionale, protecție socială, crearea de locuri de muncă și păstrarea celor existente, eradicarea sărăciei și a inechităților sociale, incluziunea socială, prosperitate.

A mentionat de asemenea, implicarea deosebita a  membrilor asociației  în  lupta pentru susținerea democrației sustenabile, dezvoltarea democrației participative și contribuția acestora la prosperitatea și dezvoltarea economică a populației, în conformitate cu principiile Națiunilor Unite și cu Declarația Universală a Drepturilor Omului.

O directie importanta a activitatii AICESIS din aceasta perioada a reprezentat-o consolidarea colaborării cu institutia Comitetului Economic și Social European, în vederea corelării acțiunilor pentru realizarea scopurilor celor două organizații, informarea reciprocă cu privire la temele de interes comun si  organizarea  unor activități comune; toate aceste actiuni au avut la baza ideea că  ca dialogul social trebuie să reprezinte mijlocul prin intermediul căruia se reduc inechitățile, se impun relații de muncă corecte şi se asigură prosperitatea și siguranța populației.

Tema presedintiei României la AICESIS a reprezentat-o “Impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii”, avand in vedere faptul că revoluția digitală devine din ce în ce mai prezentă și anunță schimbări majore în plan economic și social. Vechile meserii sunt amenințate cu dispariția, noile locuri de muncă vor fi populate cu roboți și mai puțini oameni, relațiile de muncă vor fi afectate. Mulți vorbesc de beneficiile pe care era digitală le va aduce, mai mulți însă sunt îngrijorați că schimbările ne vor lua pe nepregătite.

Este o temă care  solicită clarificări cu privire la viitorul muncii, iar tinerii par a fi din ce in ce mai afectati de aceste schimbari. La nivel european sunt peste cinci milioane de șomeri în rândul tinerilor. Este o situație ingrijoratoare și trebuie sa se actioneze in continuare pentru a  identifica soluții imediate: corelarea formării inițiale cu cerințele de pe piața muncii, actualizarea calificărilor realizate în universități pentru meseriile viitorului, compensarea lipsa experienței adesea invocată la angajarea tinerilor, cu valorificarea entuziasmului, a imaginației, a interesului pentru nou manifestate de tineri, sunt doar cateva dintre ideile lansate cu ocazia dezbaterilor AICESIS, in perioada celor 2 ani.

Pe de alta parte, în aceasta perioadă a mandatului României la presedintie, AICESIS a reiterat  autorităților statale și internaționale necesitatea elaborării de norme clare cu privire la accesul la date, utilizarea, transmiterea de informații și verificarea acestora, reglementări clare cu privire la limitele supravegherilor și împrejurările în care acestea pot fi făcute, reglementări clare cu privire la nivelul și amploarea folosirii digitalizării în viața publică, viața privată, economie, administrație sau în domeniul militar și al siguranței.

S-a mentionat  necesitatea unei permanente  evaluari a impactului  pe piața muncii, în contextul digitalizării generalizate. Meseriile tradiționale dispar fiind înlocuite de altele automatizate și executate de către roboți. În acest context șomajul crește amenințător, lucrătorii vor avea o singură alternativă, recalificarea, care costă și este mai greu de realizat pentru persoanele de peste 50 de ani. Relațiile de muncă  sufera deja schimbari semnificative prin  folosirea tehnologiilor informatice și înlocuirea activitatilor cu programe digitale . Toate aceste aspecte au determinat ca AICESIS sa faca apel la decidenții politici, sindicate, organizații neguvernamentale, patronate, specialiști din toate domeniile, oameni de știință  să coopereze pentru ca impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii să fie unul benefic oamenilor, sigur, protejat, controlabil, reglabil, ușor de corectat și orientat spre valorile umanității: solidaritate, pace, toleranță, civism.

Un alt aspect important al presedintiei României la AICESIS l-a reprezentat semnarea unui accord de colaborare cu Organizatia Internationala a Muncii, care are drept  obiectiv global comun cooperarea asupra următoarelor teme: dialogul social și tripartismul, dialogul civil, agenda muncii decente cu cei patru piloni (principiile și drepturile fundamentale ale muncii, ocuparea forței de muncă, protecția socială și dialogul social), dezvoltarea democrației participative, programul de dezvoltare durabilă 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și dimensiunea socială a globalizării și viitorul muncii.

Adunarea generala s-a incheiat prin preluarea presedintiei rotative a AICESIS de către Coasta de Fildeş, in persoana domnului Koffi Charles Dibi.

Conferința Internațională OIM-AICESIS-CES România, cu tema „Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS a reprezentat prilejul unui schimb de bune practici și informații asupra revoluției digitale și impactului acesteia asupra societății actuale. Dezbaterile s-au aplecat asupra câtorva aspecte importante pentru societate, legate de automatizare, formarea profesională, adaptarea sistemului de învățământ, riscul creșterii inegalităților și rolul dialogului social.

 

În perioada 22-23 octombrie 2019, la Bruxelles, se desfășoară Comitetul Executiv al Confederației Europene a Sindicatelor (CES).

/în /de

In perioada 22-23 octombrie 2019, la Bruxelles, se desfasoara Comitetul Executiv al Confederatiei Europene a Sindicatelor (CES). La aceasta reuniune, din partea Confederatiei noastre participa domnul prim-vicepresedinte Florin Bercea, membru titular al acestui for de conducere la nivel sindical european.

Unul dintre subiectele care sunt supuse dezbaterilor, il reprezinta solicitarea Confederatiei Europene de a determina Comisia Europeana sa accepte initiativa de a elabora o directivă-cadru pentru promovarea negocierii colective și asigurarea unei remunerari echitabile.

CES solicită o inițiativă legislativă sub forma unei directive-cadru care va permite statelor membre să stabilească modul în care acestea pot realiza dublul obiectiv de promovare a negocierii colective și a salariilor minime decente.
Situația din anumite state membre este atât de grava încât necesită acțiuni de forţă, de exemplu  acolo unde numărul lucrătorilor care fac obiectul unui contract colectiv este mai mic de 50%, iar în unele sectoare doar 5%. CES consideră că singurul instrument capabil să garanteze sprijin pentru  sindicate pentru  negocierea colectivă în statele membre unde nivelul negocierii colective este scăzut,  este o directivă-cadru. Directiva-cadru va trebui să recunoască că o legislație unica nu este potrivita pentru toți și ar trebui să asigure mai degraba  participarea partenerilor sociali la  elaborarea legislației și practicilor naționale pentru atingerea obiectivelor cheie. Nu ar trebui să fie un normativ despre cum trebuie atinse obiectivele, ci mai degraba trebuie să fie garantat modul de negociere colectiva. În plus, inițiativa trebuie să includă dispoziții care  vizeaza sa asigure  că statele membre sunt libere,  conform propriilor lor tradiții și respectând pe deplin poziția partenerilor sociali, de a avea sau nu salariul minim. Salariile, ca regulă de bază, au fost convenite in mod autonom de către partenerii sociali naționali; prin urmare, salariul minim  nu trebuie introdus în țările în care partenerii sociali nu  considera  necesar acest lucru.

Conținutul directivei-cadru

Directiva ar trebui să impună statelor membre obligația pozitivă de a promova negocierea colectivă, inclusiv negocierea colectivă sectorială. Înseamnă ca statele membre vor avea obligația pozitivă de a promova negocierea colectivă, inclusiv prin înființarea instituțiilor, resurselor și sprijinul legal necesar și protejarea lucrătorilor și a sindicatelor acestora.
O listă indicativă de obiective ar  putea include următoarele elemente:

a) Asigurarea instituțiilor necesare pentru relații industriale în sprijinul negocierii colective, în special negocieri colective sectoriale specifice, inclusiv extinderea contractelor colective.
b) Asigurarea că negocierile colective sunt disponibile pentru toate sectoarele
economiei (inclusiv a sectorului public) și pentru toți lucrătorii, indiferent de statutul lor profesional; înseamnă că lucrătorii non-convenționali și independenti ar trebui să aibă acces la reprezentare sindicala, la negocieri colective, convenții colective și acțiuni colective;
c) Asigurarea ca dreptul de organizare pentru negocieri collective este respectat în mod corespunzător, de exemplu prin garantarea dreptului sindicatelor de a avea acces la locul de muncă, inclusiv acces digital, pentru a putea întâlni lucrătorii și protejand lucrătorii și sindicatele de  amenințări, represalii, victimizare și alte acțiuni destinate  spargerii sindicatelor;
d) Combaterea dumpingului în negocierile colective (de exemplu, prin acorduri cu mai puține protecții care sunt semnate de „sindicatele galbene”) și depășirea situațiilor în care angajatorii din sectorul privat și public refuză să recunoască sindicatele și / sau să înceapă negocierea colectivă;
e) Garantarea că statele membre nu introduc cerinte de reprezentativitate, cu excepția cazului în care sunt propuse în comun de către parteneri sociali;
f) Asigurarea respectării depline a dreptului la acțiune colectivă (inclusiv garantarea faptului că libertățile economice nu încalcă dreptul la grevă);
g) Asigurarea aplicării corecte a Convențiilor OIM, Cartei social Europene și Convenției Europene a Drepturilor Omului;
h) Solicitarea ca achizițiile publice, finanțarea, subvențiile, fondurile și plățile sa sprijine negocierea colectiva prin solicitarea ca licitația și fixarea prețurilor sa respecte dreptul lucrătorilor la negocieri colective și implementarea completă a contractelor colective;
i) Asigurarea resurselor adecvate (naționale și europene) pentru promovarea și susținerea negocierii colectivesectoriale, inclusiv prin inițiative de consolidare a capacității de negociere și formare;
l) Asigurarea că partenerii sociali sunt implicați pe deplin în cadrul transpunerii inițiativei legislative și, în special, monitorizarea punerii în aplicare a acesteia și eficacitatea acesteia. În plus, directiva ar trebui să prevadă schimbul celor mai bune practici și stabilirea criteriilor de referință pentru convergența ascendenta în ceea ce privește acoperirea generală a contractelor colective.

Directiva-cadru ar trebui să stabilească, de asemenea, dreptul lucrătorilor la un salariu care le garantează demnitatea.

Directiva-cadru trebuie să conducă la o creștere a salariilor minime garantand faptului că statele membre sunt libere, în conformitate cu propriile lor tradiții și respectând pe deplin poziția comună a partenerilor sociali, să aibă sau nu salarii minime. Salariile, ca regulă fundamentală, au fost agreate in mod autonom de partenerii sociali naționali;
Prin urmare, salariile minime nu ar trebui introduse în țările în care partenerii sociali nu consideră că este necesar sau dacă aduc atingere dreptului la negocierea colectivă. Acest lucru înseamnă că Directiva-cadru va trebui sa precizeze următoarele elemente:

a) Statele membre sunt libere să stabilească nivelul salariilor lor minime legale – acolo unde există – atât timp cât garantează demnitatea lucrătorului. Statele membre să stabilească ținte pentru salariile minime, cele mai mici salarii neavand  un nivel nu mai mic de 60% din salariul mediu / median național – cel mai favorabil pentru lucrător. Statele membre trebuie să se asigure că partenerii sociali sunt implicati  efectiv in  stabilirea salariilor minime legale.
b) Stabilirea că salariile minime legale  trebuie să crească întotdeauna treptat și să devină salarii de subzistență, ținând cont de nivelul de trai și nevoile lucrătorilor și ale familiilor acestora, inclusiv costul vieții, prestații de securitate socială, nivelul serviciilor publice, precum și evoluția salariilor și a productivității;
c) Asigurarea că salariile minime legale acoperă toți lucrătorii și elimina toate salariile care sunt inferioare salariului minim (de exemplu,  lucrători casnici, angajați independenți, șomeri, lucrători cu dizabilități sau salariile mici pentru tineri …).
d) Asigurarea că deducerile din salariile minime legale (de exemplu, achiziționarea de uniforme, echipament necesar pentru muncă sau în caz de rupere) sunt interzise și asigurarea că bacsisul și alte plăți cum ar fi orele suplimentare, sunt excluse din calculul salariilor minime legale (astfel de plati trebuie plătite în plus față de salariul minim).

Termenul „salarii minime” sugerează că lucrătorul se poate aștepta să câștige o sumă minimă de bani în fiecare săptămână (sau lună – sau zi, pentru categorii specifice). Cu toate acestea, salariile minime deseori nu sunt definite ca rata minima pe oră și, prin urmare, nu garantează un salariu săptămânal, lunar sau anual sufficient asa cum s-a mentionat  mai sus. Când lucratorii au un program lejer și neregulat, de exemplu, pot câștiga un salariu pe oră minim, dar nu beneficiaza de un salariu săptămânal sau lunar suficient pentru a le acoperi cheltuielile de trai. Pentru a face acest lucru, va fi  necesar să se progreseze pentru a se asigura că lucrătorii au suficiente ore de muncă săptămânal / lunar / (zilnic, pentru anumite categorii) pentru a atinge un salariu real de trai. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia în considerare inadecvarea tarifelor minime pe oră ca mecanism pentru persoanele cu contract de muncă cu săptămâni scurte de lucru sau timp  neregulat.

Atunci când stabilește ținte pentru salariile minime, Directiva trebuie sa tina cont  că doar 22 de state membre ale UE au un salariu minim legal. Cipru, Italia, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia nu au salarii minime stabilite prin lege. Este necesar ca acest instrument legal să nu impuna Statelor membre obligația de a introduce salariile minime, acolo unde nu există și unde  partenerii sociali nu consideră că este necesar. În mod similar, multe state membre au salarii minime multiple, de exemplu  un salariu minim national stabilit de lege și salarii minime sectoriale, mai mari, stabilite prin convenții colective; este important de asemenea ca Directiva sa sprijine aceste sisteme.

În mod similar, formularea directivei trebuie să precizeze că scopul acesteia nu este acela de a armoniza sistemele sau să supună negocierile colective regulilor comunitare, ci mai degrabă de a garanta promovarea și respectarea negocierii colective. Directiva ar trebui să clarifice faptul că trebuie luate inițiative în deplină consultare cu partenerii sociali și că aceste initiative întotdeauna trebuie sa consolideze nu sa compromita autonomia partenerilor sociali in negociere, incheierea si aplicarea contractelor collective.

Pașii următori

CES va incuraja atingerea obiectivului pentru ca UE să promoveze în rândul factorilor  politici de decizie,  negocierea colectivă și salariile minime care să permita lucrătorilor să trăiască demn.

Ținând cont de nevoia de a încuraja UE să adopte o abordare corectă în acest sens,  CES va face lobby pentru introducerea de catre Comisia Europeana a unui instrument juridic sub forma unei Directive-cadru care atinge aceste obiective.

CES se va adresa si Reprezentantelor permanente, cu fiecare ocazie, precum și membrilor Parlamentului European, cu participarea activă și sprijinul afiliaților pentru adoptarea unei Decizii cadru pentru negocierea colectiva si pentru asigurarea unei remunerari echitabile.

Ziua Mondială a Muncii Decente este celebrată astăzi, 7 octombrie 2019 – ”Investiți în îngrijire!”

/în /de

Nu este nimic mai important pentru lucrători,  decât să știe că rudele lor în vârstă si copiii lor sunt îngrijiți în mod corespunzător.

Îngrijirea, în special pentru copiii mici și pentru vârstnici, reprezintă unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din Europa. Se estimează că îngrijirea angajează aproximativ opt milioane de oameni, reprezentând aproximativ 5% din forța de muncă totală. Marea majoritate a lucrătorilor din îngrijire –  88,2%-  sunt femei.

Oamenii care lucrează in prima linie de îngrijire îndeplinesc un rol vital, esențial pentru bunăstarea copiilor și a rudelor și pentru a permite părinților și adulților cu rude în vârstă să lucreze și să își câștige existența.

Cu toate acestea, activitatea de îngrijire, desfășurată în majoritatea cazurilor de către femei, este neplătită și subestimată și, în consecință, suferă de deficiențe de personal. Locurile de muncă de îngrijire sunt adesea

  • prost platite
  • solicitante fizic și emoțional, cu sarcini mari de muncă
  • efectuate in condiții nesigure, pregătire inadecvată, perspective slabe de carieră și, în unele cazuri extreme, aproape în condiții de sclavie.

În timp ce lucrătorii de îngrijire sunt deseori prost plătiți, îngrijirea este costisitoare pentru cei care trebuie să o plătească din propriul buzunar. Un sondaj la nivelul UE din 2015 a constatat că aproape 60% dintre persoane au avut dificultăți în ceea ce privește costurile îngrijirii copiilor și 5% au avut dificultăți în ceea ce privește disponibilitatea îngrijirii copiilor. Există, de asemenea, un deficit de îngrijire a copiilor și  un deficit chiar mai mare in ceea ce priveste îngrijirea  vârstnicilor – în Spania și Italia aproximativ 30% din nevoia de îngrijire la domiciliu (nu de îngrijire a copilului) nu este satisfăcută.

Oamenii din sectorul îngrijiri sunt angajați în sectoarele publice și private, iar unii sunt lucrători casnici angajați direct de familie sau de persoane care au nevoie de îngrijire și sprijin.

Nu există suficiente investiții publice în sistem. Dreptul la îngrijire, de care avem nevoie cu toții într-un moment al vieții noastre, ar trebui să fie garantat.

„Persoanele care au nevoie de îngrijiri pentru copii sau părinți în vârstă le consideră adesea scumpe, în timp ce cei care lucrează pentru îngrijire sunt prost plătiți”, a declarat Esther Lynch, secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicalelor (CES). „Este nevoie de un acces mai mare la îngrijire pentru a îmbunătăți perspectivele multor femei, dar acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul lucrătorilor din sectorul de îngrijiri. Trebuie să îmbunătățim accesul la îngrijiri în Europa și, în același timp, să îmbunătățim calitatea locurilor de muncă. ”

Potrivit EPSU, Federatia Europeană a Serviciilor Publice, este nevoie de mai multe investiții publice pentru ca lucrătorii de îngrijire să obțină  salarii și condiții de muncă mai bune, personal sporit, sănătate și siguranță mai bună, mai multă formare și oportunități pentru dezvoltarea carierei.

Potrivit UNI Europa, Federatia europeană a serviciilor din sectorul privat, peste jumătate din toți lucrătorii de îngrijire se află în situații tulburătoare din punct de vedere emoțional -până la 75% din timpul lor de muncă, iar 1 din 4 angajați spun că au nevoie de mai multă pregătire pentru a face față sarcinilor .De asemenea, sarcinile lucrătorilor, pe lângă tensiunea fizică, sunt considerabile, fiind un motiv pentru care necesarul lucrătorilor în unele țări ale UE este atins in proportie  de doar 50%.

Companiile multinaționale sunt din ce în ce mai dominante în sectorul îngrijirii. Muncitorii din astfel de companii precum Korian, Fresenius și Orpea merită condiții de salarizare și de muncă mai bune.

Acesta este motivul pentru care Uni Europa și EPSU solicită negocieri colective sectoriale pentru toți angajații. Negocierea colectivă sectorială este esențială pentru a  asigura că lucrătorii se bucură de condiții de muncă mai bune, cu  impact imens asupra bunăstării utilizatorilor și a cetățenilor.

„Guvernele au un rol de jucat”, a adăugat Esther Lynch, secretarul general adjunct al CES. „Politicile de asigurare a unor servicii  publice de îngrijire de calitate și accesibile trebuie să abordeze, de asemenea, problema salariilor deficitare și a condițiilor pentru lucrătorii de îngrijire. O modalitate de a face acest lucru este prin susținerea negocierii colective. ”

Potrivit EFFAT, Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentatie, Agricultură și Turism, majoritatea a câteva sute de mii de lucrători casnici din Europa sunt angajați în economia informală, o condiție care îi menține vulnerabili la izolare, sărăcie, hărțuire, violență și, în unele cazuri, chiar sclavie. Mai multe state membre ale UE – încă prea puține – au recunoscut valoarea muncii vitale și grele a lucrătorilor casnici prin aducerea lor în economia formala, prin scheme subvenționate de stat, cum ar fi voucherele de servicii. Cu toate acestea, organizarea și consolidarea puterii sindicale a lucrătorilor casnici este un instrument cheie pentru asigurarea muncii decente în acest sector.

„Muncitorii  din sectorul îngrijiri  sunt deosebit de vulnerabili si sunt excluși în cea mai mare parte de la protecția drepturilor europene ale muncii ”, a comentat Esther Lynch. ” Noua Comisie europeana ar trebui să abordeze acest lucru prin introducerea unui instrument legal, pentru a alinia toate directivele UE relevante cu Convenția nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care garantează drepturile pentru lucrătorii casnici.”

Să facem ziua de 3 Octombrie – Ziua Europeană de Aducere aminte și Bun venit!

/în /de

Pe data de 3 octombrie 2019, Asociaţia Novapolis – Centrul de Analize şi Iniţiative pentru Dezvoltare în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța alături de Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR)  au organizat Seminarul cu tema „Rolul autorităților locale și cooperarea multi-actori în gestionarea migrației și incluziunea migranților și refugiaților”. CNSLR- FRATIA a fost invitata sa participe la acest eveniment; doamna Florentina Enache- sef Departament Relatii Internationale a reprezentat organizatia noastra la aceasta intalnire.

Evenimentul a avut ca scop îmbunătățirea înțelegerii critice a interdependențelor globale care determină fluxurile de migrație către frontierele europene, în perspectiva atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în special ODD 1, 5 , 10, 11 și 16.

Reprezentanții ONG-urilor, instituțiilor publice și mediului academic, precum și migranții prezenți au avut posibilitatea de a discuta despre aspectele instituționale, legislative și cooperarea la nivel local, regional, național și european în gestionarea imigrației și integrării, care este rolul autorităților publice locale și exemple și bune practici de cooperare multi-actori care sprijină eforturile de incluziune ale migranților și refugiaților în comunitățile locale. În plus, au avut loc dezbatateri pe marginea fenomenului migraționist, oferind sugestii și recomandări privind obiectivele de advocacy la nivel local, național și european pentru gestionarea fluxurilor migratorii și incluziunea migranților și refugiaților.

Acest eveniment s-a desfășurat în contextul proiectelor:

– “Snapshots from the borders – Small towns facing the global challenges of Agenda 2030”, contract nr. CSO-LA/2017/388-115, co-finantat de Uniunea Europeana prin programul DEAR, implementat într-un larg cadru partenerial format din 31 parteneri din diverse state membre ale UE și non-UE și al carui lider de proiect este Municipalitatea Lampedusa si Linosa (Italia). Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă conştientizarea populaţiei, inclusiv a factorilor de decizie de la nivel local, naţional și european, cu privire la problematica migraţiei și asupra provocărilor pe care fluxurile migratorii le au asupra orașelor, în particular cele aflate la granițe.

– National Integration Evaluation Mechanism- NIEM; Measuring and improving integration of beneficiaries of international protection (www.forintegration.eu) este un proiect internațional finanţat prin Fondul European pentru Migraţie, Azil şi Integrare în cadrul unui consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care își propune să realizeze și să aplice o metodologie de evaluare a calității politicilor de integrare a refugiaților și solicitanților de azil.

Participantii au semnat Petitia pentru declararea  zilei  de 3 octombrie ca Ziua Europeană de Aducere aminte și Bun venit, pentru a ne  asigura că politicile privind migrația se vor fundamenta pe valorile umanității și solidarității, promovând împărțirea responsabilității în întreaga Europă.

Data de 3 Octombrie este o zi simbolică, care ne amintește că în anul 2013, un număr de 368 de persoane (femei, copii și bărbați) și-au pierdut viața într-un naufragiu în largul coastei insulei Lampedusa.

3 Octombrie va fi o zi de comemorare și reflectare asupra acestor pierderi de vieți umane – o zi de amintire a trecutului, de corectare a prezentului, și de a ne imagina un viitor european de solidaritate și respect pentru toate ființele umane.

Conferinţa CNSLR- FRĂŢIA „Parteneri sociali – împreună pentru a răspunde provocărilor digitalizării asupra pieței forței de muncă” Proiect “Danube@work: Partenerii sociali pentru munca digitală echitabilă”

/în /de

Pe data de 28 septembrie 2019, C.N.S.L.R. – FRĂȚIA, în parteneriat cu ÖGB- Austria, a  organizat conferinţa cu tema „Parteneri sociali – împreună pentru a răspunde provocarilor digitalizării asupra pietei forţei de muncă”. Gazda evenimentului  a fost Uniunea teritorială C.N.S.L.R. – FRĂȚIA- Filiala Mureş, evenimentul desfăşurându-se la Sovata, Hotel Aluniş.

 

Evenimentul a fost  organizat în cadrul proiectului “ Danube@work:  Partenerii sociali pentru munca digitală echitabilă“, implementat în perioada 01.01.2017-31.12.2019, de confederații sindicale si patronale din Austria, Bulgaria, România și Serbia: Federația sindicală austriacă (ÖGB), Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB), Confederația Sindicatelor Libere din România (CNSLR-FRATIA), Confederația Sindicatelor Autonome din Serbia (CATUS), Confederația Sindicatelor Nezavisnost (TUC Nezavisnost), Serbia, Asociația Bulgară pentru Managementul Poporului (BAUH), Uniunea Generală a Industriștilor din România (UGIR), Asociația Angajatorilor din Serbia (SAE). Proiectul este finantat de guvernul austriac.

 

Obiectivul acestei conferinţe a fost acela de a spori gradul de conștientizare cu privire la provocările determinate de digitalizarea muncii și necesitatea de a  identifica soluții comune la nivel local şi național.

Conferinţa s-a bucurat de prezenţa a peste 50 participanţi şi a reunit reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ai autorităților publice, precum și reprezentanţi ai organizațiilor non-guvernamentale; scopul acestui eveniment a fost acela de a consolida  colaborarea instituțională pentru armonizarea intervențiilor acestora faţă de provocările reprezentate de digitalizare, care determina schimbări majore pe piaţa forţei de muncă, stimulând  apariţia unor noi forme de muncă, transformând rolul relaţiilor angajat-angajator.

În deschiderea acestui eveniment,  domnul Nagy Zsigmond- sub-prefect al Judetului Mureş a prezentat un mesaj din partea Institutiei Prefectului – Județul Mureş, prin care a exprimat aprecierea pentru preocuparea organizațiilor sindicale pentru o astfel de temă de actualitate cum este digitalizarea, şi a evidenţiat necesitatea unui dialog permanent între partenerii sociali și autorităţile locale, pentru a avea o imagine reală a problemelor lucrătorilor şi pentru a identifica soluţii adecvate, pentru condiţii de muncă decente și protecție socială.

Prezentările făcute de experţii prezenţi la conferinţă au fost urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri, precum și de dezbateri împreună cu participanţii.

Conferinţa  a adus un plus de preocupare din partea membrilor noştri, cu privire la provocările determinate de folosirea tehnologiei de ultimă generaţe pe piaţa forţei de muncă, precum şi necesitatea unei  analize atente a oportunităţilor si riscurilor în noul context al digitalizării.