Conferința despre Viitorul  Europei va însemna o dezbatere ce se va întinde pe doi ani, doi ani și jumătate, despre cum poate fi îmbunătățită funcționarea Uniunii Europene, astfel incat  Comisia Europeană, condusă de președintele Ursula von der Leyen, ”să fie mai apropiată de cetățeni, să se poată lua decizii mai rapide”.

Guy Verhofstadt, fostul lider al Grupului ALDE, actualmente Renew Europe din Parlamentul European, va deveni președintele Conferinței privind viitorul Europei, un exercițiu democratic prin care cetățenii și tinerii vor da ”tonul” pentru reformarea Uniunii Europene.

Parlamentul European și-a asumat rolul de lider privind modul în care va fi organizată Conferința, urmând ca Executivul european și Consiliul să ofere viziunea lor cu privire la desfășurarea acestui proces de consultare și la personalul implicat.

Conferința privind viitorul Europei va fi organizată sub ”patronajul” președintelui Parlamentului European, David Sassoli, președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintelui Consiliului European, Charles Michel.

Parlamentul European a adoptat miercuri, 15 ianuarie, poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa.  Vor fi agore pentru cetățeni (forumuri tematice ale reprezentanților cetățenilor, aleși aleator în conformitate cu criteriile de proporționalitate și reprezentativitate), și  cel puțin două Agore pentru tineri, cuprinzând fiecare câte 200-300 de cetățeni, cu un minim de trei pentru fiecare stat membru.

Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care sa  se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie:

– valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale;
– aspectele democratice și instituționale ale UE;
– provocările de mediu și criza schimbărilor climatice;
– justiția socială și egalitatea;
– chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea;
– transformarea digitală;
– securitatea și rolul UE în lume.

Referitor la  organizarea Conferinței privind viitorul Europei,  Parlamentului European propune, în rezoluția adoptată, din componența plenului conferinței să facă parte instituțiile majore ale UE, cele două instituții cu rol consultativ, parlamentele naționale și partenerii sociali.

Potrivit europarlamentarilor, componența plenului conferinței trebuie să includă:

– Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetățenii Uniunii, cu maximum 135 de membri;
– Consiliul, care reprezintă statele membre, cu 27 de membri;
– parlamentele naționale, cu un număr de doi până la patru membri pentru fiecare parlament al unui stat membru;
– Comisia Europeană, reprezentată de cei trei comisari de resort;
– Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, fiecare cu câte patru membri;
– partenerii sociali de la nivelul UE, fiecare cu câte doi membri;

De asemenea, Parlamentul European propune ca, Comitetul director să fie alcătuit din:

– reprezentanți ai Parlamentului (toate grupurile politice reprezentate, precum și un reprezentant al Comisiei pentru afaceri constituționale și un reprezentant al Biroului Parlamentului European);
– reprezentanți ai Consiliului (președințiile UE);
– reprezentanți ai Comisiei (cei trei comisari competenți).