60 de milioane de lucrători depind de Fondul de relansare al UE

Peste 10 la sută din populația UE se bazează pe fondul de relansare pentru a evita sau a scăpa de șomaj, după cum au transmis sindicatele  liderilor naționali înaintea Summit-ului crucial al UE, care se va desfăşura in perioada 17-18 iulie 2020..

Confederația Europeană a Sindicatelor le-a scris liderilor instituțiilor UE și tuturor celor 27 de șefi de stat pentru a-i îndemna să nu întârzie în continuare adoptarea pachetului de 750 de miliarde de euro necesar pentru salvarea și crearea de locuri de muncă.

Reamintim liderilor naţionali că, în prezent:

– 45 de milioane de lucrători se află în scheme de lucru pe timp scurt,  ale căror locuri de muncă depind de investiții

– 14,3 milioane de șomeri permanenți în UE – cu 900.000 în timpul crizei

– 2 milioane de lucrători cu contracte pe termen scurt, vulnerabili la șomaj

In scrisoarea secretarului general ETUC, Luca Visentini și a președintelui Laurent Berger  se spune:

Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa un Plan de recuperare a UE acum. Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie luată de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.”

 De asemenea, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită liderilor UE să apere urmatoarele idei,  în timpul negocierilor privind pachetul de relansare:

– Nicio creștere a cotei de împrumuturi pentru a reduce impactul asupra datoriei naționale

– Nicio reducere a CFM pentru a proteja coeziunea  și fondurile sociale

– Fără drepturi de veto sau condiționalități bugetare pentru planurile naționale de redresare

 

Textul integral al scrisorii

Prognozele referitoare la recesiune și șomaj continuă să se agraveze. Prognoza economică de vară a Comisiei Europene prevede o recesiune mai severă în 2020 decât prognoza sa de primăvară și un nivel mai redus de redresare în 2021. „  Este nevoie de acțiune urgentă pentru a opri evolutia crizei locurilor de muncă  într- o criză socială” este principalul titlu al OCDE pentru perspectivele lor, privind ocuparea forței de muncă, din iulie 2020.

În primele trei luni ale restricțiilor Covid-19, șomajul a crescut cu 900.000 în toată UE, la un total șocant de 14,3 milioane. Confederatia Europeană a Sindicatelor estimează că în prezent 45 de milioane de lucrători se află în scheme de muncă pe termen scurt și prezintă un risc grav de șomaj, alături de cele 2,5 milioane de lucrători care au contracte pe termen scurt. Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa ACUM un Plan de recuperare a UE.

Aceste cifre economice alarmante vor avea consecințe sociale și politice severe, care vor deveni punctul culminant al  situației deja inacceptabile: inegalitatea este mult prea mare; plata medie a lucrătorilor dintr-o treime din țările UE este mai mică decât acum zece ani sau aproape la fel ca acum zece ani; și Covid-19 a aratat efectele reducerilor și  investițiilor insuficiente din sănătate, îngrijire socială și alte servicii. Recuperarea lentă și foarte „inegală” din criza de mai bine de un deceniu acum amenință să fie copleșită de un tsunami de recesiune cauzat de pandemie.

Acesta este motivul pentru care mișcarea sindicală din întreaga Europă solicită fiecărui șef de guvern sau stat din Uniunea Europeană – să își asume responsabilitatea colectivă de a sprijini Planul de recuperare al UE de 750 de miliarde de euro, propus în cadrul reuniunii Consiliului European din 17-18 iulie.

În plus, vă rugăm să:

  • NU creșteți cota creditelor in pachet, pentru a nu face ca datoria multor state membre să nu fie sustenabilă;
  • NU reduceti suma CFM propusă de Comisia UE, pentru a evita un risc grav de reducere a politicii de coeziune, în special FSE +;
  • NU introduceti drepturile de veto și condiționalitățile bugetare pe Planurile naționale de recuperare, ceea ce ar dăuna potențialului strategiei de recuperare propusă, pentru a preveni o masivă criză economică și de ocupare a forței de muncă în UE.
  • Vă rugăm să fiți de acord ca redresarea sa fie orientată de Green Deal, Agenda digitală, Pilonul european pentru drepturile sociale și Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU.

Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie de luat de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.

Nu uitați cine a muncit și și-a pus viața în pericol, prin criza Covid-19 pentru a oferi servicii esențiale – care au activitatea suspendată sau sunt împinsi în șomaj, vor fi cei care lucrează, adesea lucrătorii remunerati cel mai puțin, familiile lor și comunitățile lor,  care vor suferi cel mai mult dacă nu reușiți să ajungeți la un acord cu privire la un Plan de recuperare favorabil și ambițios al UE.

Acordul asupra acestui aspect trebuie să fie cea mai înaltă prioritate socială, economică și politică a Uniunii Europene și a conducătorilor acesteia.

Comunicat CNSLR-Frăția 01.07.2020

C.N.S.L.R – FRATIA îşi exprimă indignarea cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care dă posibilitatea angajatorilor de a reduce discreţionar timpul de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă.
În expunerea de motive prin care guvernanții prezintă doar avantaje ale asa numitei “flexisecurități “, Confederaţia noastră a identificat câteva dintre pericolele care ameninţă lucrătorii :lipsa unui program de lucru predictibil, care să fie negociat cu organizaţiile sindicale; lipsa obligaţiei ca lucrătorii să fie informaţi din timp despre eventualele reduceri ale programului de lucru; posibilitatea diminuării veniturilor lucrătorilor si lipsa garantării unui venit minim decent.
C.N.S.L.R. – FRATIA atrage atentia că protejarea afacerilor – întreprinderi, companii, firme – înseamnă înainte de toate punerea în valoare si grija pentru capitalul uman, repectiv pentru lucrători.
Susţinem necesitatea de a pune în centrul tuturor politicilor la nivel naţional interesul lucrătorilor, pentru locuri de muncă decente, pentru respectarea deplină a drepturilor omului si drepturilor angajaților, pentru o viaţă decentă a tuturor.
Dezaprobăm total lips a deschiderii Guvernului României pentru un dialog social real, care să implice partenerii sociali naționali în proiectarea și implementarea măsurilor naționale.
În consens cu celelalte confederații sindicale, CNSLR-FRATIA susține retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii, înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat, în spiritul principiilor și standardelor europene, împreună cu toți Partenerii sociali.

P R E Ș E D I N T E,
Leonard Sorin BĂRĂSCU

Mesaj condoleanțe

Am aflat cu imensa durere de pierderea colegei, colaboratoarei si prietenei noastre, LACRĂMIOARA BOLCA, preşedinta Uniunii Judeţene CNSLR-FRATIA – filiala Hunedoara, prezenţă activă in viata confederaţiei noastre, neobosită militantă pentru drepturile lucrătorilor, susţinătoare a promovării femeilor, iniţiatoare a numeroase proiecte de colaborare sindicală internaţională.

Ne este greu să acceptam ca drumul ei s-a oprit aici… !
De azi înainte n-o vom mai căuta la telefon… De azi inainte o vom căuta doar în inimile noastre, locul de unde nu va mai pleca niciodată.

Odihnească-se in pace!

Conducerea CNSLR-FRATIA

Ziua de 18 iunie este declarată Zi de mobilizare sindicala europeană pentru o redresare durabilă împotriva crizei și a somajului, dupa pandemia COVID-19.

Scopul acestei mobilizari la nivel  european este de a face presiuni asupra liderilor Consiliului European,  care se va desfăşura virtual pe  19 iunie pentru a sprijini planuri de recuperare ambițioase și durabile, in vederea combaterii crizei economice și pentru a  stopa șomajul în masă.

Cu aceasta ocazie, a fost transmisa o scrisoare deschisa tuturor liderilor europeni, membri ai Consiliului European, prin care miscarea sindicala europeana solicită punerea imediată în aplicare a strategiei de recuperare după criza COVID-19,  pentru salvarea locurilor de muncă, pentru o  Europă mai echitabilă,  mai ecologică si mai unită in aceste momente dificile.

Scrisoarea transmisa presedinteului Klaus Iohannis, reprezentantul României in Consiliul European a fost semnată de toti preşedintii celor 4 confederaţii sindicale din România, afiliate la Confederaţia Europeană a Sindicatelor , precum si de secretarul general si presedintele acestui for sindical european.

Scrisoare adresată liderilor europeni

Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai profundă recesiune din istoria sa, iar decizia pe care liderii europeni o vor lua în cadrul reuniunii virtuale a Consiliului European de vineri va avea consecințe efective asupra vieții a milioane de oameni și asupra viitorului Europei în sine, acestea fiind strâns împletite.

Liderii europeni au de făcut o alegere istorică vineri, când vor discuta despre modul în care pot să  oprească  transformarea unei crize de sănătate  într-una economică și socială: vor învăța din lecțiile din 2008, alegând o recuperare bazată pe solidaritate și durabilitate sau vor opta din nou pentru austeritate și autoconservare pe termen scurt, riscând o divizare pe termen lung?

Încrederea publică în UE a scăzut în fiecare stat membru în urma crizei financiare, înregistrându-se un declin dramatic în țările cele mai afectate de regimul de austeritate care a costat locuri de muncă, reducerea salariilor și mutilarea sistemelor de îngrijiri medicale și servicii publice. Încă nu ne-am recuperat pe deplin după acea criză, iar efectele acestui nou șoc încep să se facă simțite.

În primul trimestru al acestui an, PIB-ul UE a înregistrat scăderea cea mai accentuată din ultimii 30 de ani, în timp ce numărul de lucrători a scăzut pentru prima dată din 2013. Aproape 60 de milioane de lucrători au fost concediați sau plasați temporar in șomaj și milioane de companii, în special IMM-urile, sunt expuse riscului de faliment.  Câte dintre aceste locuri de muncă și companii sunt pierdute permanent depinde de răspunsul politic la criză.

Prin urmare, liderii ar trebui să sprijine propunerea Comisiei Europene pentru crearea unui fond de recuperare de 750 miliarde EURO, dintre care două treimi vor veni, în mod just, sub formă de subvenții mai degrabă decât împrumuturi, pentru a nu genera datorii publice nesustenabile suplimentare, precum și un nou buget al UE suficient de mare pentru a face față provocării ce urmează.

Dacă liderii vor face acest lucru și apoi îl vor urmări printr-o acțiune națională inteligentă susținută de această finanțare UE, s-ar putea salva milioane de locuri de muncă și s-ar crea noi locuri de muncă de calitate, iar investițiile publice ar trebui să crească cu o treime – un pas semnificativ în direcția corectă. Acest lucru va trebui să vină împreună cu un sprijin masiv pentru cererea economică internă și productivitate, care pot fi obținute doar printr-o creștere a salariilor negociată de sindicate și angajatori, prin negocieri colective.

Ca și în 2008, există bariere pentru banii alocați. Dar de data aceasta condițiile propuse nu pot fi legate de consolidarea fiscală, ci trebuie să fie investiții în tranziția la o economie verde și o economie digitală, mai degrabă decât în privatizări sau în distrugerea negocierii colective. Aceste condiții sunt un început, dar investițiile sunt, de asemenea, necesare pentru a aborda problema ocupării tinerilor și pentru a sprijini serviciile publice, asistența medicală și educația și formarea.

Nici un ban din partea UE nu ar trebui să se aloce acelor întreprinderi care refuză să negocieze salariile și condițiile de muncă cu sindicatele sau care privează serviciile publice de finanțare prin sustragere și evaziune fiscală. De asemenea, întreprinderile care obțin bani publici ar trebui să ofere locuri de muncă decente și să lucreze la obiectivele climatice într-un mod corect din punct de vedere social. Acestea fiind spuse, angajatorii și sindicatele ar trebui să fie implicați în conceperea și punerea în aplicare a planurilor naționale de recuperare.

Planul de recuperare are potențialul de a restabili  încrederea în Europa,  încredere pe care cetățenii și-au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală în viața lucrătorilor atunci când aceștia au nevoie cel mai mult. Dar acest lucru nu e posibil  dacă  planul există doar pe hârtie și dacă nu ajunge la timp la lucrători și la companii pentru a face diferența. Lucrătorii nu le vor mulțumi liderilor lor naționali doar pentru că au purtat discuții interminabile pe tema unui plan care le-ar putea salva locurile de muncă.

Planul are sprijinul majorității statelor membre și a unor lideri puternici, precum președintele francez Emmanuel Macron și  cancelarul german Angela Merkel.

Facem apel la adversarii planului să-și asume responsabilitatea și să nu îndemne spre adoptarea unor condiții dure, care ar marca țările lovite cel mai tare de coronavirus și le-ar aduce un grad mai mare de austeritate.

Nici o țară nu a provocat această pandemie și niciuna nu trebuie lăsată să plătească pe cont propriu pentru consecințele acesteia. La fel cum virusul nu a respectat granițele, nici recesiunea nu o  va face. Pe o piață unică europeană, o criză care lovește într-o parte a Europei va slăbi economia de pe întregul continent.

Și inevitabil, o altă criză economică și socială prelungită va deveni o criză politică pentru UE, punând în pericol coeziunea europeană, democrația și viitorul proiectului european. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai  unită în aceste momente dificile.

Liderii trebuie să facă ceea ce trebuie pentru a construi o Uniune Europeană care să-și protejeze cetățenii, lucrătorii și întreprinderile.

Comunicat de Presă al Confederaţiei Europene a Sindicatelor – 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de decizia Consiliului European cu privire la Planul de recuperare al UE

Peste 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de dezbaterile din cadrul Consiliului European cu privire la planul de redresare al UE.

Acesta este numărul de lucrători care se afla în șomaj temporar pe durata crizei cauzate de coronavirus, potrivit cercetărilor Institutului European al Sindicatelor.

Înaintea reuniunii de vineri, CES sustine că liderii au responsabilitatea de a salva cât mai multe dintre aceste locuri de muncă prin adoptarea planului de recuperare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană.

Acesta vine după o creștere a somajului permanent de 400.000 persoane în doar o lună, Europa de Nord și Vest înregistrand lovituri semnificative (Suedia + 0,7, Olanda + 0,5) împreună cu estul și sudul.

Pe lângă salvarea locurilor de muncă, cifrele Comisiei Europene arată că investiția suplimentară va asigura că salariile reale vor deveni mai mari în următorul deceniu.

Într-un apel către liderii europeni, secretarul general al CES, Luca Visentini, a declarat: „Planul de recuperare are potențialul de a restabili în sfârșit încrederea în Europa, incredere pe care cetățenii au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală pentru viețile lucratorilor atunci când au nevoie de ea mai mult.  Dar suportul nu este bun dacă există doar pe hârtie. Banii trebuie să ajungă la timp la lucrători și companii pentru a face o diferență reală. Lucratorii nu le vor mulțumi liderilor naționali pentru că au blocat un plan care le-ar putea salva locurile de muncă cu discuții interminabile. Aceștia au responsabilitatea de a face ceea ce trebuie, prevenind o altă criză economică și socială prelungită care riscă să devină o criză politică pentru UE. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta că Europa va fi mai dreaptă, mai ecologică și mai unită în aceste momente dificile.”

Numărul lucrătorilor aflați în șomaj temporar în fiecare stat membru este:

Franta: 11.3 milioane (47.8% din numarul total de lucratori)
Germania: 10.1milioane (26.9%)
Italia: 8.3milioane (46.6%)
Spania: 4 milioane ( 24.1%)
Olanda: 1.7milioane  (23.2%)
Austria: 1.3milioane  (31.6%)
Belgia: 1.3milioane  (31.5%)
Romania: 1milion  (15.3%)
Irlanda: 600,000 (30.8%)
Croatia: 500,000 (34.2%)
Suedia: 500,000 (11.1%)
Polonia: 400,000 (3.1%)
Slovenia: 300,000 (35.6%)
Republica Ceha: 200,000 (4.6%)
Danemarca: 200,000 (7.8%)
Luxemburg: 200,000 (44.4%)
Portugalia: 200,000 (5%)
Bulgaria: 100,000 (3.6%)
Finlanda: 100,000 (4.6%)
Slovacia: 100,000 (4.6%)

Sursa: ETUI Policy Brief no.7, 2020 ‘Ensuring fair short-time work – a European overview’ (Garantarea muncii de scurta durata echitabile – o imagine de ansamblu europeana) https://www.etui.org/sites/default/files/2020-06/Covid-19%2BShorttime%2Bwork%2BMüller%2BSchulten%2BPolicy%2BBrief%2B2020.07%281%29.pdf

 

Declarația Confederatiei Europene a Sindicatelor privind focarul de COVID-19 și strategia de recuperare

Pandemia COVID-19 și consecințele sale au pus proiectul european și democrația în pericol. Blocarea și măsurile adoptate de guvernele europene pentru a face față urgenței au generat consecințe teribile din punct de vedere al recesiunii economice, șomaj masiv, obstacole în calea libertății de mișcare, deteriorare a condițiilor și drepturilor de muncă, inegalităti crescute și  excluziune sociala.

Pentru CES, sănătatea cetățenilor și a lucrătorilor și protecția locurilor de muncă și a drepturilor au fost prioritare atunci când instituțiile au luat măsuri de blocare a activitatii. Acum, când aceste măsuri sunt relaxate pentru a obține o revenire treptată la activitatea economică, sănătatea și siguranța cetățenilor și a lucrătorilor trebuie să fie pe deplin protejate.

Efectele crizei financiare asupra sistemelor de sănătate și serviciilor publice au fost devastatoare, dovedind că reducerile și privatizarea au reprezentat rețeta greșită pentru bunăstarea oamenilor și pentru siguranța societăților noastre. Politicile de austeritate, abordarea neoliberală a politicilor fiscale, concurența și comerțul, au dus la o lipsă dramatica investiții publice si private, și  multe State membre nu au fost în măsură să ofere populației servicii de sănătate adecvate si protectie lucrătorilor din sectoarele de sănătate și îngrijire.

Reacția la focar în ceea ce privește coordonarea Statelor membre și inițiativele UE au venit foarte târziu. Măsurile de urgență puse în aplicare pentru sprijinirea lucrătorilor, sistemele de asistență medicală și companiile afectate de criză arată încă limite grave: multi lucrători și  multe companii nu sunt susținute de astfel de măsuri, care deseori nu sunt adecvate, în timp ce în multe cazuri, resursele alocate nu au ajuns la bază, cu un ajutor concret. Acest lucru trebuie remediat cât mai curând posibil.

În plus, unele guverne au folosit focarul ca scuză pentru a ataca reglementarile legislative, drepturile omului, drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, în special negocierile colective. Aceasta situație, împreună cu urgențele economice și sociale din ce în ce mai mari, determină disperarea și mânia oamenilor, si forțe populiste și anti-europene de extremă dreaptă care exploateaza oportunitatea de a recâștiga spațiul politic.

Nu putem accepta întoarecerea la normalul ştiut deja.  Este necesar un răspuns european solid pentru a preveni recesiunea economică, șomajul și sărăcia și reconstruirea proiectului european și a democrației. UE este la răscruce: fie face o schimbare de direcție relevantă și isi respectă principiile sale fondatoare sau se va confrunta cu o criză politică fără precedent.

CES a cerut instituțiilor UE și statelor membre să înceapă imediat o strategie de recuperare clară, ambițioasă și coordonată. Recuperarea trebuie sa cladeasca un  model economic mult mai durabil, inclusiv și echitabil,  bazat pe o economie socială de piață, în care mediul este respectat, inovația digitală este pusă în slujba oamenilor, economia europeană este protejată, se acorda stimulent fiscal masiv pentru investiții și  se declanseaza crearea de locuri de muncă de calitate, se asigură o distribuție echitabilă între profituri și salarii, lucrătorii si drepturile sociale sunt protejate, serviciile publice – în special asistența medicală și educația și formarea – sunt restabilite și consolidate, este asigurată protecția socială universală.

Planul de recuperare propus de Comisia Europeană, care a acceptat și extinderea propunerii prezentate de Franța și Germania, si care include multe cereri înaintate de CES, reprezinta un pas semnificativ în direcția bună.

ETUC susține finanțarea masivă pentru investiții care sa fie oferită Statelor membre și banii sa fie strânși prin intermediul instrumentelor de creanță comune garantate de Comisia Europeană, prin creșterea resurselor proprii ale UE, evitând astfel crearea de datorii suplimentare nesustenabile pentru țările UE.

Strategia de recuperare trebuie să repare daunele crizei și să construiască o nouă economie și un model social bazat pe solidaritate, convergență economică și socială și coeziune, eliminând în sfârșit politicile de austeritate. Suspendarea Pactului de stabilitate a făcut posibil luarea de măsuri de urgență necesare, dar numai o revizuire radicală a Guvernanței economice și sociale a UE și procesul Semestrului european pot asigura o redresare echitabilă.

Investițiile pentru a ieși din recesiune trebuie să contribuie la angajamentele UE în domeniul acțiunilor climatice și combaterii șomajului, în special pentru tineri, iar acestea trebuie să fie bucure de intreaga finanțare. Serviciile publice, asistența medicală și educația și formara, sistemele de protecție socială și infrastructurile sociale trebuie să fie puternic sprijinite.

Este important să creștem resursele proprii ale UE, pe baza Schemei de activitati cu emisii scazute, un Mecanism de ajustare a nivelului de carbon și impozitarea funcționării companiilor mari, inclusiv o nouă taxă digitală, o taxă pe materialele plastice nereciclate. Concurența fiscală neloială trebuie oprită prin o baza și o rata minimă a impozitului pe profit in UE și lupta consolidată împotriva paradisurilor fiscale, evaziunii fiscale, și fraudei.

ETUC se așteaptă ca strategia de recuperare să se concentreze pe tranziția justa la toate nivelurile, pe consolidarea sectoarelor economice și industriale ale UE, în sprijinirea lucrătorilor afectați de procesul de insolvență și restructurare, la reproiectarea lanțurilor de aprovizionare europene pentru a le realiza mai durabile, pe reproiectarea normelor noastre de concurență și în elaborarea politicii noastre comerciale mai echitabile și mai incluzive, în special prin dispoziții referitoare la muncă, obligatorii și executorii, în acordurile comerciale.

UE nu trebuie să acorde bani întreprinderilor fără a exercita controlul asupra modului în care acestea se comporta. Finanțarea planului de recuperare ar trebui să fie condiționată de furnizarea de locuri de muncă decente, plata impozitelor și lucrul la obiectivele climatice convenite printr-o tranziție justa. Este important ca orice companie care refuză să negocieze cu sindicatele să nu primească subvenții, fonduri sau alte contracte de achiziții publice.

ETUC a solicitat întotdeauna ca respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale sa fie una dintre condițiile de finanțare pentru recuperare, subliniind în același timp necesitatea ca sindicatele si drepturile sociale, dialogul social și democrația economică și la locul de muncă, Pilonul european al drepturilor sociale și Agenda 2030 a ONU să se afle la baza tuturor finanțarilor acordate.

De asemenea, este foarte important ca, Comisia Europeană să confirme toate inițiativele care stimuleaza o recuperare corectă și durabilă din punct de vedere social, promovând politica de dezvoltare și cooperare internațională și consolidarea acesteia prin angajamente pentru un plan de acțiune pentru democrație europeană și relansarea Conferinței despre viitorul Europei.

În circumstanțele extraordinare actuale, solidaritatea este necesară mai mult ca oricând. Fără o strategie ambițioasă, care sa fie împărtășită de toate Statele membre și condusă de UE într-un spirit comunitar, Europa nu poate avea succes.

Prin urmare, CES face apel la toate guvernele pentru a-și asuma responsabilitatea, sa depaseasca diviziunile de opinii  și solicită aprobarea și implementarea rapidă a strategiei de recuperare, ceea ce nu este suficient, ci urgent. Lucratorii și cetățenii europeni au nevoie de ajutor și nu mai pot aștepta mai mult.

CES, împreună cu organizațiile sale membre, este gata să contribuie planurile nationale si sectoriale pentru ca strategia de recuperare să fie pe deplin operațională. Facem apel la un dialog social eficient și implicarea deplină a sindicatelor și a partenerilor sociali la cel mai înalt nivel cu Instituțiile UE și guvernele statelor membre.

Este in joc viitorul democrației, economiei și coeziunii sociale europene.  Mișcarea sindicala  în Europa a apărat întotdeauna consolidarea proiectului european prin promovarea unei Uniuni Europene care să-și protejeze cetățenii și lucratorii.

Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă toți lucrătorii din toate țările, este unita în apelul pentru o Europă mai echitabilă,  de solidaritate, drepturi și  justiţie sociala și de mediu.

Sanatatea si siguranța la locul de muncă nu se află printre cele mai importante 40 de priorități ale Comisiei, în ciuda coronavirusului

Sindicatele sunt șocate și îngrijorate de faptul că,  Comisia Europeană nu are încă planuri oficiale de a asigura securitatea locurilor de muncă în urma izbucnirii coronavirusului.

Un program de lucru actualizat publicat de Comisie include 43 de inițiative noi, inclusiv propuneri, de la taxe aeroportuare la active criptografice și „o mai bună reglementare”.

Cu toate acestea, Comisia a omis din nou îmbunătățiri ale sănătății și siguranței la locul de munca in document, având în vedere că problema se afla deja în orientările politice și în programul său original de lucru.

Aceasta este o decizie uluitoare după mii de decese cauzate de expunerea la Covid-19 la locul de muncă, în timp ce alte milioane rămân acasă, deoarece locurile lor de muncă sunt considerate nesigure.

Chiar și fără Covid-19, există încă 4.000 de accidente mortale anuale de muncă, în timp ce peste 100.000 de persoane mor în fiecare an din cauza cancerului  cauzat de conditiile de muncă.

Este necesară o strategie nouă și ambițioasă a UE privind sănătatea profesională și în condiții de siguranță, inclusiv limite suplimentare de expunere profesională obligatorie la substanțele provocatoare de cancer și o directivă privind combaterea stresului.

Omisiunea  este una dintre o serie de neglijente recente ale sănătății și securității din partea Comisiei:

  • Foaia de parcurs a Comisiei pentru  ridicarea masurilor de izolare nu a avut în vedere sănătatea și siguranța.
  • După includerea binevenită a Covid-19 în Directiva privind agenții biologici, comitetul de expertiză al Comisiei nu a oferit lucrătorilor cel mai înalt nivel de protecție împotriva virusului.
  • Comisia nu a recunoscut încă Covid-19 ca boală profesională.

Comisia a luat unele măsuri, dar este clar că o actualizare urgentă a standardelor europene de securitate și sănătate  trebuie să fie o prioritate, astfel încât oamenii să poată reveni la locul de muncă cu încredere și să se prevină un al doilea val al  virusului.

 

A sosit momentul pentru ODD 8

A sosit momentul pentru ODD 8. Timpul presează pentru un nou contract social.

Pandemia COVID-19 a provocat o criză fără precedent în sănătatea, locurile de muncă și viața oamenilor din întreaga lume. Guvernele trebuie să ia măsuri extraordinare și drastice pentru a depăși această situație de urgență și să pună bazele recuperării. Solutia nu poate fi reprezentata de o abordare fragmentată ! Dimpotrivă, calea de urmat este o schimbare pe scară largă bazată pe politici complementare și interconectate la nivel social, economic și ecologic.

Acesta este motivul pentru care Agenda 2030 și Obiectivele sale de dezvoltare durabilă (ODD) sunt mai relevante azi, ca niciodată.  Acestea prezinta viziunea și arată calea de a construi economii rezistente și societăți juste și inclusive. Măsurile și investițiile pentru recuperare trebuie să fie în conformitate cu ODD pentru a fi durabile.

ODD 8 este crucial în gestionarea consecințelor economice și sociale ale crizei COVID-19. Cu obiectivele sale în ceea ce privește protecția lucrătorilor, munca decentă, protecția socială și creșterea incluzivă, Obiectivul 8 este forța motrice a Agendei 2030 și joacă un rol fundamental în apelul sindicatelor pentru un nou contract social între lucrători, guvernele si întreprinderi.

Confederatia Sindicala Internationala a lansat Campania ITUC  # Timefor8, care se va desfasura in perioada 25 mai- 30 iunie,  campanie care se refera la solicitarea sindicatelor din intreaga lume pentru un nou contract social care sa aiba in centrul sau Obiectivul de Dezvolatare Durabia  8, referitor la Munca Decenta si Crestere Economica.

Lucratorii doresc un nou contract social cu ODD 8 în centrul acestuia pentru a reconstrui locurile de muncă și economiile.

Obiectivul 8 reprezintă o urgență !

Timpul  presează pentru un nou contract social.

8 motive pentru 8

  1. Protectie tuturor lucratorilor si lucratoarelor la locul de munca
  2. Garantarea protectiei sociale universale pentru lucratori si lucratoare
  3. Nimeni sa nu fie lasat in urma, inclusiv lucratorii din economia informala
  4. Protectia sociala universala pentru toti
  5. Sustinerea activitatii de productie, crearea de locuri de munca decente, antreprenoriat si crearea de IMM-uri.
  6. Promovarea responsabilitatii intreprinderilor si protectia drepturilor muncii
  7. Garantarea unei tranzitii juste catre economia “ zero carbon “, pentru generatiile urmatoare
  8. Dialog intre lucratori, patronate si guverne pentru un nou contract social in favoarea muncii decente pentru toti

UN NOU CONTRACT SOCIAL

Modelul economic global nu a ținut cont de nevoile lucrătorilor. Puterea și lăcomia marilor corporații globale au influențat guvernele, subminând astfel drepturile și securitatea propriilor lor lucrători. În lanțurile de aprovizionare globale, 94% dintre lucrătorii din întreaga lume reprezintă o forță de muncă ascunsă, în care contractele comerciale obscure facilitează exploatarea și opresiunea.

Lumea este de trei ori mai bogată decât acum douăzeci de ani și, totuși, 70% dintre oameni sunt încă fără protecție socială universală, 84% dintre cetățeni consideră că salariul minim nu este suficient pentru a trăi și în 81% din țări sunt permise încălcări ale dreptului la negocieri colective.

A venit momentul să stabilim un nou contract social între lucrători, guverne și întreprinderi, avand o bază de garanție universală pentru toți lucrătorii.

Implementarea unui nou contract social ar asigura respectarea drepturilor, locuri de muncă decente, însoțite de salarii minime vitale și negocieri colective, protecție socială universală, diligență și responsabilitate în activitățile intreprinderii si un dialog social care să garanteze măsuri pentru o tranziție echitabilă în ceea ce privește climatul și tehnologia.

DE CE O ABORDARE CENTRATĂ PE ODD 8?

ODD 8 evidențiază ambiția de a promova o creștere economică incluzivă și durabilă, locuri  de muncă complete și productive și muncă decentă pentru toți. Integrând mai multe subiecte printre cele legate de creștere, ocuparea forței de muncă, productivitate, precum și dimensiunea socială, ODD 8 este în sine un obiectiv multidimensional, care joacă un rol esențial în cadrul general al Agendei 2030.

ODD 8 se ocupă nu numai de obiective cantitative, ci și de dimensiunea calitativă în ceea ce privește rezultatele pieței muncii. Într-adevăr, prioritizarea creării de locuri de muncă și a calității locurilor de muncă  în cadrul elaborării de politici economice și a planurilor de dezvoltare va asigura un cerc virtuos capabil să promoveze o creștere mai incluzivă, robustă și durabilă. Cu o calibrare adecvată a acestor planuri, creșterea economică și ocuparea forței de muncă pot fi urmărite fără a pune în pericol atingerea altor ținte, cum ar fi cele legate de problemele de mediu și climă.

Plan de relansare propus de Comunitatea Europeană

Comisia Europeană  propune  un plan de relansare, denumit Next Generation EU, care să conlucreze împreună cu bugetul  UE pe termen lung al UE. Acest fond  va fi în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia de coronavirus. Pentru viitorul cadru financiar multianual, Comisia Europeană propune un buget total de circa 1.100 de miliarde de euro. Ca urmare, capacitatea financiară totală a bugetului UE va fi de 1.850 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Prin instrumentul Next Generation , România va primi 33 miliarde euro. Cele 33 de miliarde de euro vor fi în mare parte fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Pe lângă cele 33 de miliarde de euro din fondurile de relansare, România va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii șapte ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro.

Ca membră a Confederatiei Europene a Sindicatelor, CNSLR- FRATIA salută strategia ambițioasă de recuperare a UE propusă de Ursula von der Leyen. Ne bucurăm că investițiile în economia verde și in digital vor fi privilegiate și că toți banii vor fi direcționați prin fonduri de coeziune economică și socială, garantând astfel păstrarea solidarității, egalității și incluziunii sociale.

Este corect ca investițiile destinate a scoate Europa din recesiune să contribuie la angajamentele UE în ceea ce privește acțiunile climatice și să lupte împotriva șomajului în rândul tinerilor.

Dupa cum a declarat Luca Visentini, secretar general al Confederatiei Europene a Sindicatelor, recuperarea nu trebuie să însemne întoarcerea la situatia dinainte – austeritatea, reducerile și condițiile fiscale insuportabile nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Cetățenii și lucrătorii doresc o Europă mai dreaptă și mai ecologică, care să funcționeze mai bine pentru toți.

Finanțarea planului de recuperare acordata intreprinderilor trebuie să fie condiționată de furnizarea de locuri de muncă decente, de plata taxelor și de lucrul pentru obiectivele climatice convenite.

Subliniem că drepturile omului și drepturile sociale, statul de drept, dialogul social și democrația economică și la locul de muncă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, trebuie să fie busolele pentru toate finanțările acordate.

De asemenea, este foarte important ca în programul său de lucru pentru 2020, Comisia Europeană să confirme toate inițiativele care ar stimula o redresare echitabilă și durabilă social, inclusiv pe cele privind transparența salariilor, salariile minime, impozitarea echitabilă, ocuparea tinerilor, agenda de competențe și educația digitală , lucrul pe platforme și normele UE de guvernanță economică. Ceea ce lipsește din programul de lucru este securitatea și sănătatea la locul de muncă și trebuie neaparat  adăugată.

9 MAI – ZIUA EUROPEI

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa.

Există două motive istorice pentru care sărbătorim Ziua Europei pe 9 Mai şi nu pe o altă dată. Această zi marchează terminarea celui de-al Doilea Război Mondial pe 9 Mai 1945, când Germania nazistă a fost învinsă de Coaliţia Naţiunilor Unite. De asemenea, pe 9 Mai 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania de Vest. Acela a fost practic momentul în care s-a născut Uniunea Europeană. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

Mai multe state aveau să se alăture procesului de construcţie a unei noi Europe, după ce s-a format Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului. Deşi iniţial era vorba doar despre o uniune economică intră cele mai puternice state din Europa, Franţa şi Germania, aceasta a devenit în timp o uniune în drepturi, şi în libertăţi.

Uniunea Europeană creştea cu 4 state în anul 1951, când statele Beneluxului (Belgia, Luxembourg şi Olanda) şi Italia aderau la această comunitate. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană au aderat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Din iulie 2013, o altă ţară a aderat la Uniunea Europeană: Croaţia, devenind astfel cel de-al 28-lea stat membru.

Mesajul de pace, unitate si speranţă lansat acum 70 de ani, se impune cu si mai multa forţă azi, în confruntarea naţiunilor noastre cu COVID 19, pandemia nu cunoaşte frontiere iar in astfel de crize solidaritatea este esenţială.

La 13 ani de la aderare şi la 70 de ani de la concretizarea ideii de uniune a statelor europene, prezentam 20 de indicatori care relevă locul României în Uniunea Europeana ̽ .

 

Populaţie, piaţa muncii, educaţie, sănătate

Nivelul salariului minim din economie (2019)

Locul României în UE – 19

Cu un salariu minim de 466 euro brut pe lună, România se află pe locul 19 în topul statelor UE după nivelul salariului minim. Este printre ultimele locuri, deoarece doar 21 de ţări din Uniunea Europeană au un salariu minim setat prin lege. Ultimul loc din acest punct de vedere este ocupat de Bulgaria (312 euro brut lunar) şi Letonia (430 euro brut lunar).

Rata şomajului (2019)

Locul României în UE – 9

Rata şomajului de 3,9% din România în decembrie 2019 plasează ţara pe locul 9 în UE în rândul statelor cu cel mai scăzut şomaj, în condiţiile în care rata medie a şomajului din UE – 28 de ţări – a fost de 6,2%.

Ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB (2018)

Locul României în UE – 28

România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

Ponderea cheltuielilor cu educaţia din PIB (2018)

Locul României în UE – 28

3,2% din PIB a fost finanţarea sistemului de educaţie din România în 2018. România se află pe ultimul loc în UE din punctul de vedere al finanţării învăţământului. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei este de 4,6% din PIB (în 2018), pe primele locuri fiind Suedia (6,9% din PIB), Danemarca (6,4% din PIB), Belgia (6,2% din PIB) şi Estonia (6,2% din PIB).

Speranţa de viaţă la naştere (2018)

Locul României în UE – 26

Speranţa de viaţă la naştere, de 75,3 ani în România în 2018, plasează România pe locul 26 în UE în funcţie de acest indicator. România se află astfel în faţa Bulgariei şi Letoniei, unde speranţa de viaţă la naştere este de 75, respectiv 75,1 ani. Media UE la acest indicator este de 81 de ani în 2018, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani) şi Franţa (82,9 ani).

Macroeconomie

Produsul Intern Brut (PIB) / locuitor (2019)

Locul României în UE – 27

Cu un nivel al PIB per capita de 11.400 de euro în 2019, România se află pe locul 27 în UE, în faţa Bulgariei (cu un PIB per locuitor de 8.900 de euro). Media celor 28 de state indică un nivel al PIB per capita de 27.700 de euro, pe primele locuri fiind Luxemburg (cu un PIB per capita de 114.000 de euro), Suedia (82.000 de euro per capita) şi Irlanda (77.000 de euro per capita), potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional.

Rata de creştere a PIB (2019)

Locul României în UE – 6

Creşterea economică de 4,1% din 2019 faţă de anul anterior a plasat România pe locul şase în UE în topul celor mai mari creşteri ale PIB-ului în 2019, după ţări precum Irlanda, care a avut o creştere economică de 5,5% în 2019, Ungaria (4,9%), sau Malta (4,4%). În medie, în 2017 economiile celor 28 de state membre au crescut cu 1,5% faţă de anul anterior, iar cea mai scăzută creştere a PIB a avut-o Italia – de doar 0,3% în 2019 şi Germania – 0,6%.

Nivelul ratei medii anuale a inflaţiei (2017)

Locul României în UE – 2

Rata medie a inflaţiei de 4% în decembrie 2019 poziţionează România pe locul 2 în UE în clasamentul statelor cu cele mai crescute niveluri ale inflaţiei. În 2019, inflaţia medie în UE a fost de 1,6%, cel mai scăzut nivel fiind înregistrat în Portugalia (0,4%), iar cel mai ridicat în Ungaria (4,1%).

 

Nivelul datoriei publice, % din PIB (2019)

Locul României în UE – 7

Nivelul datoriei publice din România – de 35,9% din PIB în 2017 clasează România pe locul 6 în UE în ceea ce priveşte statele cu cele mai scăzute niveluri ale acestui indicator. În 2019, media celor 28 de state membre indica o datorie publică de 84,2% din PIB, cel mai mare nivel fiind înregistrat în Grecia (178,2% din PIB), iar cel mai scăzut în Estonia (20,2% din PIB).

Nivelul deficitului bugetar, % din PIB (2017)

Locul României în UE – 28

Deficitul bugetar de – 4,6% din PIB – plasează România pe locul 28 în rândul statelor UE în ceea ce priveşte acest indicator. Al doilea cel mai mare deficit a fost înregistrat în 2019 în Spania (-3% din PIB), iar cel mai mare excedent bugetar a înregistrat Malta (+3,7% din PIB). Media UE a celor 28 de state în ceea ce priveşte deficitul bugetar din 2019 a fost de -0,8% din PIB.

 

Industria prelucrătoare

Volumul producţiei de automobile (2018)

Locul României în UE – 9

Cu aproape 478.000 de autovehicule produse în 2018, România se află pe locul 9 în UE la acest indicator în 2018 (cele mai recente date agregate), în urcare cu un loc faţă de 2017. Cel mai mare producător auto european este Germania, care a produs peste 5,1 milioane de maşini în 2018.

Agricultură

Producţia totală de floarea-soarelui (2019)

Locul României în UE – 1

România se află pe locul 1 în UE în 2019 la floarea-soarelui, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată.

 

Producţia de porumb (2019)

Locul României în UE – 1

România asigură circa 28% din producţia totală de porumb din Uniunea Europeană şi este pe primul loc din acest punct de vedere, atât ca suprafaţă cultivată, cât şi ca producţie realizată.

 

Producţia de grâu (2019)

Locul României în UE – 4

La grâu România s-a situat pe locul patru în Uniunea Europeană, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia.

Numărul total de ovine (2019)

Locul României în UE – 3

România se află pe locul 3 în UE la producţia de ovine (de circa 10,2 milioane de capete în 2019), după Marea Britanie (22,8 milioane de ovine) şi Spania (15,4 milioane de ovine).

 

Numărul total de bovine (2019)

Locul României în UE – 10

Cu o producţie de aproape 2 milioane de bovine, România se află pe locul 10 în UE la acest indicator. Pe primul loc se află Franţa (cu 18,2 milioane de bovine în 2019, iar pe ultimul loc se află Malta (cu 14.000    de bovine în 2019)

 

Infrastructura

Reţeaua de autostrăzi (2018)

Locul României în UE – 21

Cu 823 de kilometri de autostradă în 2018 (cele mai recente date agregate), România se află pe locul 21 în UE în ceea ce priveşte lungimea reţelei de autostrăzi, în faţa unor state precum Bulgaria, Slovacia sau Lituania. Reţeaua de autostrăzi a crescut cu doar 43 de kilometri în 2019.

 

Reţeaua de cale ferată (2018)

Locul României în UE – 7

Cu aproximativ 10.800 de kilometri de cale ferată în uz, România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte acest indicator, în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, însă în faţa Olandei sau Cehiei.

Înaltă tehnologie

Viteza de descărcare a datelor de pe internet (martie 2020)

Locul României în UE – 1

Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

Ponderea gospodăriilor cu acces la internet (2019)

Locul României în UE – 22

Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

̽ Datele au fost preluate din Ziarul Financiar, editia 08.05.2020, articol semnat de Razvan Botea