CNSLR – FRATIA susține o directivă UE pentru negocieri colective mai puternice și salarii minime mai mari

Desfăşurarea lucrărilor celui de-al 10-lea Congres al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România-FRĂŢIA

Digitalizarea și simplificarea relaţiilor de muncă

In contextul determinat de pandemia Covid-19, când au fost necesare măsuri care să contribuie la reducerea efectelor negative determinate de răspândirea virusului si să se adopte măsuri pentru a limita riscul de excluziune socială si riscul de creştere a şomajului,
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a organizat pe data de 7 septembrie o dezbatere referitoare la Digitalizare si simplificarea relaţiilor de muncă.

Aceasta dezbatere s-a impus ca urmare a faptului că digitalizarea parţială realizată până în prezent determină o adaptare a infrastructurii şi procedurilor pe piaţa muncii. Se impune un inventar serios al platformelor existente dar mai ales a modului în care acestea interactionează sau nu. Având în vederea că statul a rămas mult în urma faţă de ceea ce înseamnă facilitarea serviciilor pentru cetăţeni, este nevoie să se coaguleze un consens pe temele propuse pentru simplificarea relaţiilor de muncă.

Temele de discutie, care, dacă se vor bucura de consensul partenerilor sociali se vor regăsi în modificari ale Codului Muncii, sunt următoarele:

Măsura 1 Digitalizarea Codului Muncii
– contract individual de muncă in format electronic cu semnatura electronică autorizată; arhivă electronică

Măsura 2 Simplificarea procedurilor de SSM
– realizarea instructajului SSM online, cu semnatura electronică; eliminarea răspunderii angajatorului pentru siguranţa angajatului în timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă

Măsura 3 Flexibilizarea relaţiilor de muncă
– scurtarea perioadei de preaviz, de la 20 la 10 zile lucratoare pentru funcţiile de conducere si 5 zile pentru funcţiile de execuţie;
– scurtarea perioadei de probă de la 90 la 30 zile pentru funcţiile de execuţie si la 60 de zile pentru funcţiile de conducere;
– stabilirea ca perioadă de repaus, a oricăror 2 zile din săptămână, prin comun acord angajat- angajator. Eliminarea obligaţiei ca 12 ore de muncă să fie urmate de 24 ore de repaus, angajatul având posibilitatea de a opta pentru orele de repaus, până la finalul lunii.
Nu se va putea lucra mai mult de 5 zile consecutiv, timp de 12 ore/ zi.
– pentru situatii de forţă majoră, angajatorul va acorda un termen de preaviz de minimum 5 zile lucrătoare.
– pentru cazul in care locul de desfăşurare al activităţii nu coincide cu sediul societăţii, angajatorul poate prezenta organelor de control CIM al angajatilor în format electronic.

Măsura 4 Munca la domiciliu
– Angajaţii care activează în sistemul public nu vor putea lucra în regim de telemuncă, ci doar in regim de muncă la domiciliu- având in vedere utilizarea documentelor de serviciu

Măsura 5 Telemunca
– Verificarea activitătii telesalariatului se va face doar prin utilizarea TIC
– Telemunca va putea fi prestată din orice loc, cu condiţia conexiunii la internet sau telefonie fără obligaţia de a se menţiona în CIM locaţia în care telesalariatul îşi desfaşoară activitatea
– Telemunca se poate presta utilizand resursele/ echipamentele tehnice proprii ale salariatului

Măsura 6 Salariul pe ora
– Introducerea conceptului de plata a salariului/ora

Dupa cum se observa, toate aceste masuri sunt în favoarea angajatorilor, întreprinzatorilor, niciuna NU este pentru lucrător.

Dezbaterile avute din partea reprezentantilor sindicali au fost deosebit de critice, concluzionând că se doreşte transformarea lucrătorului într-un sclav modern.

Inţelegem că se doreşte să facem macar paşi mărunţi în sensul digitalizarii relaţiilor de muncă, dar acest lucru trebuie sa se facă treptat, prin acorduri, NU prin modificarea codului legislativ.

Sustinerea noastră ca organizatii sindicale este ca flexibilizarea relatiilor de muncă trebuie sa însemne si securitatea lucrătorilor din toate punctele de vedere ( echilibru viaţă profesională-viaţa de familie, condiţii de muncă, timp de muncă, etc)

Pe de altă parte, digitalizarea este legată de formare profesională, pentru up-gradarea cunoştintelor si abilitatilor de utilizare a tehnologiei. Forţa de muncă este din ce în ce mai puţin pregatită să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii. Negocierile colective au fost distruse si se văd efectele.

Pentru a face fata acestor numeroase provocări se impune un dialog bazat pe încredere si cooperare, cu bune intenţii si valorizarea sursei celei mai importante din întreg circuitul economic şi anume resursa umană.

60 de milioane de lucrători depind de Fondul de relansare al UE

Peste 10 la sută din populația UE se bazează pe fondul de relansare pentru a evita sau a scăpa de șomaj, după cum au transmis sindicatele  liderilor naționali înaintea Summit-ului crucial al UE, care se va desfăşura in perioada 17-18 iulie 2020..

Confederația Europeană a Sindicatelor le-a scris liderilor instituțiilor UE și tuturor celor 27 de șefi de stat pentru a-i îndemna să nu întârzie în continuare adoptarea pachetului de 750 de miliarde de euro necesar pentru salvarea și crearea de locuri de muncă.

Reamintim liderilor naţionali că, în prezent:

– 45 de milioane de lucrători se află în scheme de lucru pe timp scurt,  ale căror locuri de muncă depind de investiții

– 14,3 milioane de șomeri permanenți în UE – cu 900.000 în timpul crizei

– 2 milioane de lucrători cu contracte pe termen scurt, vulnerabili la șomaj

In scrisoarea secretarului general ETUC, Luca Visentini și a președintelui Laurent Berger  se spune:

Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa un Plan de recuperare a UE acum. Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie luată de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.”

 De asemenea, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită liderilor UE să apere urmatoarele idei,  în timpul negocierilor privind pachetul de relansare:

– Nicio creștere a cotei de împrumuturi pentru a reduce impactul asupra datoriei naționale

– Nicio reducere a CFM pentru a proteja coeziunea  și fondurile sociale

– Fără drepturi de veto sau condiționalități bugetare pentru planurile naționale de redresare

 

Textul integral al scrisorii

Prognozele referitoare la recesiune și șomaj continuă să se agraveze. Prognoza economică de vară a Comisiei Europene prevede o recesiune mai severă în 2020 decât prognoza sa de primăvară și un nivel mai redus de redresare în 2021. „  Este nevoie de acțiune urgentă pentru a opri evolutia crizei locurilor de muncă  într- o criză socială” este principalul titlu al OCDE pentru perspectivele lor, privind ocuparea forței de muncă, din iulie 2020.

În primele trei luni ale restricțiilor Covid-19, șomajul a crescut cu 900.000 în toată UE, la un total șocant de 14,3 milioane. Confederatia Europeană a Sindicatelor estimează că în prezent 45 de milioane de lucrători se află în scheme de muncă pe termen scurt și prezintă un risc grav de șomaj, alături de cele 2,5 milioane de lucrători care au contracte pe termen scurt. Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa ACUM un Plan de recuperare a UE.

Aceste cifre economice alarmante vor avea consecințe sociale și politice severe, care vor deveni punctul culminant al  situației deja inacceptabile: inegalitatea este mult prea mare; plata medie a lucrătorilor dintr-o treime din țările UE este mai mică decât acum zece ani sau aproape la fel ca acum zece ani; și Covid-19 a aratat efectele reducerilor și  investițiilor insuficiente din sănătate, îngrijire socială și alte servicii. Recuperarea lentă și foarte „inegală” din criza de mai bine de un deceniu acum amenință să fie copleșită de un tsunami de recesiune cauzat de pandemie.

Acesta este motivul pentru care mișcarea sindicală din întreaga Europă solicită fiecărui șef de guvern sau stat din Uniunea Europeană – să își asume responsabilitatea colectivă de a sprijini Planul de recuperare al UE de 750 de miliarde de euro, propus în cadrul reuniunii Consiliului European din 17-18 iulie.

În plus, vă rugăm să:

  • NU creșteți cota creditelor in pachet, pentru a nu face ca datoria multor state membre să nu fie sustenabilă;
  • NU reduceti suma CFM propusă de Comisia UE, pentru a evita un risc grav de reducere a politicii de coeziune, în special FSE +;
  • NU introduceti drepturile de veto și condiționalitățile bugetare pe Planurile naționale de recuperare, ceea ce ar dăuna potențialului strategiei de recuperare propusă, pentru a preveni o masivă criză economică și de ocupare a forței de muncă în UE.
  • Vă rugăm să fiți de acord ca redresarea sa fie orientată de Green Deal, Agenda digitală, Pilonul european pentru drepturile sociale și Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU.

Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie de luat de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.

Nu uitați cine a muncit și și-a pus viața în pericol, prin criza Covid-19 pentru a oferi servicii esențiale – care au activitatea suspendată sau sunt împinsi în șomaj, vor fi cei care lucrează, adesea lucrătorii remunerati cel mai puțin, familiile lor și comunitățile lor,  care vor suferi cel mai mult dacă nu reușiți să ajungeți la un acord cu privire la un Plan de recuperare favorabil și ambițios al UE.

Acordul asupra acestui aspect trebuie să fie cea mai înaltă prioritate socială, economică și politică a Uniunii Europene și a conducătorilor acesteia.

Comunicat CNSLR-Frăția 01.07.2020

C.N.S.L.R – FRATIA îşi exprimă indignarea cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care dă posibilitatea angajatorilor de a reduce discreţionar timpul de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă.
În expunerea de motive prin care guvernanții prezintă doar avantaje ale asa numitei “flexisecurități “, Confederaţia noastră a identificat câteva dintre pericolele care ameninţă lucrătorii :lipsa unui program de lucru predictibil, care să fie negociat cu organizaţiile sindicale; lipsa obligaţiei ca lucrătorii să fie informaţi din timp despre eventualele reduceri ale programului de lucru; posibilitatea diminuării veniturilor lucrătorilor si lipsa garantării unui venit minim decent.
C.N.S.L.R. – FRATIA atrage atentia că protejarea afacerilor – întreprinderi, companii, firme – înseamnă înainte de toate punerea în valoare si grija pentru capitalul uman, repectiv pentru lucrători.
Susţinem necesitatea de a pune în centrul tuturor politicilor la nivel naţional interesul lucrătorilor, pentru locuri de muncă decente, pentru respectarea deplină a drepturilor omului si drepturilor angajaților, pentru o viaţă decentă a tuturor.
Dezaprobăm total lips a deschiderii Guvernului României pentru un dialog social real, care să implice partenerii sociali naționali în proiectarea și implementarea măsurilor naționale.
În consens cu celelalte confederații sindicale, CNSLR-FRATIA susține retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii, înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat, în spiritul principiilor și standardelor europene, împreună cu toți Partenerii sociali.

P R E Ș E D I N T E,
Leonard Sorin BĂRĂSCU

Mesaj condoleanțe

Am aflat cu imensa durere de pierderea colegei, colaboratoarei si prietenei noastre, LACRĂMIOARA BOLCA, preşedinta Uniunii Judeţene CNSLR-FRATIA – filiala Hunedoara, prezenţă activă in viata confederaţiei noastre, neobosită militantă pentru drepturile lucrătorilor, susţinătoare a promovării femeilor, iniţiatoare a numeroase proiecte de colaborare sindicală internaţională.

Ne este greu să acceptam ca drumul ei s-a oprit aici… !
De azi înainte n-o vom mai căuta la telefon… De azi inainte o vom căuta doar în inimile noastre, locul de unde nu va mai pleca niciodată.

Odihnească-se in pace!

Conducerea CNSLR-FRATIA

Ziua de 18 iunie este declarată Zi de mobilizare sindicala europeană pentru o redresare durabilă împotriva crizei și a somajului, dupa pandemia COVID-19.

Scopul acestei mobilizari la nivel  european este de a face presiuni asupra liderilor Consiliului European,  care se va desfăşura virtual pe  19 iunie pentru a sprijini planuri de recuperare ambițioase și durabile, in vederea combaterii crizei economice și pentru a  stopa șomajul în masă.

Cu aceasta ocazie, a fost transmisa o scrisoare deschisa tuturor liderilor europeni, membri ai Consiliului European, prin care miscarea sindicala europeana solicită punerea imediată în aplicare a strategiei de recuperare după criza COVID-19,  pentru salvarea locurilor de muncă, pentru o  Europă mai echitabilă,  mai ecologică si mai unită in aceste momente dificile.

Scrisoarea transmisa presedinteului Klaus Iohannis, reprezentantul României in Consiliul European a fost semnată de toti preşedintii celor 4 confederaţii sindicale din România, afiliate la Confederaţia Europeană a Sindicatelor , precum si de secretarul general si presedintele acestui for sindical european.

Scrisoare adresată liderilor europeni

Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai profundă recesiune din istoria sa, iar decizia pe care liderii europeni o vor lua în cadrul reuniunii virtuale a Consiliului European de vineri va avea consecințe efective asupra vieții a milioane de oameni și asupra viitorului Europei în sine, acestea fiind strâns împletite.

Liderii europeni au de făcut o alegere istorică vineri, când vor discuta despre modul în care pot să  oprească  transformarea unei crize de sănătate  într-una economică și socială: vor învăța din lecțiile din 2008, alegând o recuperare bazată pe solidaritate și durabilitate sau vor opta din nou pentru austeritate și autoconservare pe termen scurt, riscând o divizare pe termen lung?

Încrederea publică în UE a scăzut în fiecare stat membru în urma crizei financiare, înregistrându-se un declin dramatic în țările cele mai afectate de regimul de austeritate care a costat locuri de muncă, reducerea salariilor și mutilarea sistemelor de îngrijiri medicale și servicii publice. Încă nu ne-am recuperat pe deplin după acea criză, iar efectele acestui nou șoc încep să se facă simțite.

În primul trimestru al acestui an, PIB-ul UE a înregistrat scăderea cea mai accentuată din ultimii 30 de ani, în timp ce numărul de lucrători a scăzut pentru prima dată din 2013. Aproape 60 de milioane de lucrători au fost concediați sau plasați temporar in șomaj și milioane de companii, în special IMM-urile, sunt expuse riscului de faliment.  Câte dintre aceste locuri de muncă și companii sunt pierdute permanent depinde de răspunsul politic la criză.

Prin urmare, liderii ar trebui să sprijine propunerea Comisiei Europene pentru crearea unui fond de recuperare de 750 miliarde EURO, dintre care două treimi vor veni, în mod just, sub formă de subvenții mai degrabă decât împrumuturi, pentru a nu genera datorii publice nesustenabile suplimentare, precum și un nou buget al UE suficient de mare pentru a face față provocării ce urmează.

Dacă liderii vor face acest lucru și apoi îl vor urmări printr-o acțiune națională inteligentă susținută de această finanțare UE, s-ar putea salva milioane de locuri de muncă și s-ar crea noi locuri de muncă de calitate, iar investițiile publice ar trebui să crească cu o treime – un pas semnificativ în direcția corectă. Acest lucru va trebui să vină împreună cu un sprijin masiv pentru cererea economică internă și productivitate, care pot fi obținute doar printr-o creștere a salariilor negociată de sindicate și angajatori, prin negocieri colective.

Ca și în 2008, există bariere pentru banii alocați. Dar de data aceasta condițiile propuse nu pot fi legate de consolidarea fiscală, ci trebuie să fie investiții în tranziția la o economie verde și o economie digitală, mai degrabă decât în privatizări sau în distrugerea negocierii colective. Aceste condiții sunt un început, dar investițiile sunt, de asemenea, necesare pentru a aborda problema ocupării tinerilor și pentru a sprijini serviciile publice, asistența medicală și educația și formarea.

Nici un ban din partea UE nu ar trebui să se aloce acelor întreprinderi care refuză să negocieze salariile și condițiile de muncă cu sindicatele sau care privează serviciile publice de finanțare prin sustragere și evaziune fiscală. De asemenea, întreprinderile care obțin bani publici ar trebui să ofere locuri de muncă decente și să lucreze la obiectivele climatice într-un mod corect din punct de vedere social. Acestea fiind spuse, angajatorii și sindicatele ar trebui să fie implicați în conceperea și punerea în aplicare a planurilor naționale de recuperare.

Planul de recuperare are potențialul de a restabili  încrederea în Europa,  încredere pe care cetățenii și-au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală în viața lucrătorilor atunci când aceștia au nevoie cel mai mult. Dar acest lucru nu e posibil  dacă  planul există doar pe hârtie și dacă nu ajunge la timp la lucrători și la companii pentru a face diferența. Lucrătorii nu le vor mulțumi liderilor lor naționali doar pentru că au purtat discuții interminabile pe tema unui plan care le-ar putea salva locurile de muncă.

Planul are sprijinul majorității statelor membre și a unor lideri puternici, precum președintele francez Emmanuel Macron și  cancelarul german Angela Merkel.

Facem apel la adversarii planului să-și asume responsabilitatea și să nu îndemne spre adoptarea unor condiții dure, care ar marca țările lovite cel mai tare de coronavirus și le-ar aduce un grad mai mare de austeritate.

Nici o țară nu a provocat această pandemie și niciuna nu trebuie lăsată să plătească pe cont propriu pentru consecințele acesteia. La fel cum virusul nu a respectat granițele, nici recesiunea nu o  va face. Pe o piață unică europeană, o criză care lovește într-o parte a Europei va slăbi economia de pe întregul continent.

Și inevitabil, o altă criză economică și socială prelungită va deveni o criză politică pentru UE, punând în pericol coeziunea europeană, democrația și viitorul proiectului european. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai  unită în aceste momente dificile.

Liderii trebuie să facă ceea ce trebuie pentru a construi o Uniune Europeană care să-și protejeze cetățenii, lucrătorii și întreprinderile.