3,3 milioane de lucrători pierd din cauză că statele membre
nu reușesc să protejeze negocierile colective
Comparativ cu începutul secolului, conform ultimelor statistici, astazi, cu cel puțin 3,3 milioane mai putin lucrători beneficiază de un contract de negociere colectivă în Uniunea Europeană .
Acoperirea negocierii colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective sunt negative pentru economie.
Faptele arată că este adevărat contrariul și că sistemele puternice de negociere colectivă contribuie la salarii mai mari și la condiții de muncă mai bune, precum și la o societate mai echitabilă și la performanțe economice mai bune.
Cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiti de contractele collective de munca a fost în România (100% – 23%), Grecia (100% – 25%) și Bulgaria (56% – 23%), potrivit cifrelor de la Universitatea din Amsterdam.
Cifrele arată, de asemenea, că numărul lucrătorilor acoperiti de CCM a scăzut în 9 din cele 15 țări pentru care sunt disponibile date, incluzând Grecia (-1,2 milioane), Germania (-884,000) și Ungaria (-439,000).
Există acum o disparitate uriașă în ceea ce privește acoperirea contractelor collective între țările din UE, doar 7% din lucrătorii beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.
|
| Stat membru | % Acoperire 2000-2002 | % Acoperire 2016-18 | Diferență în nr. de lucrători acoperiți |
| Lithuania | 15% | 7% | |
| Letonia | 18% | 14% | 59,000 |
| Polonia | 25% | 17% | |
| Grecia | 100% | 25% | 1.263 million |
| Estonia | 23% | 19% | |
| Ungaria | 38% | 21% | 439,000 |
| Bulgaria | 56% | 23% | 254,000 |
| Romania | 100% | 23% | |
| Slovacia | 51% | 25% | |
| Cehia | 35% | 30% | |
| Irelanda | 44% | 34% | |
| Cipru | 65% | 44% | 10,000 |
| Croatia | 64% | 45% | 120,000 |
| Malta | 57% | 50% | |
| Germania | 68% | 54% | 884,000 |
| Luxembourg | 60% | 59% | |
| Spania | 75% | 68% | |
| Portugalia | 78% | 74% | |
| Regatul de Jos | 82% | 78% | 80,000 |
Sursa: Jelle Visser, baza de date ICTWSS. versiunea 6.1. Amsterdam: Institutul Amsterdam pentru Studii Avansate de Muncă AIAS. Octombrie 2019; Declarația OCDE
Confederatia Europeana a Sindicatelor a evidențiat aceste statistici in timpul consultării Comisiei Europene cu privire la salariile minime juste.
Primul document de consultare al Comisiei mentiona: „Negocierea colectivă este un element esențial al economiei sociale de piață promovat de UE și o bază solidă pentru stabilirea salariilor bune.”
CES consideră că la nivel de Comisie trebuie să se folosească inițiativa referitoare la salarii minime juste pentru a proteja negocierile colective în țările în care acoperirea este deja ridicată și să o extindă în țările unde este scăzută, pentru a reduce inegalitățile, a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.
Secretarul general adjunct al CES, Esther Lynch, a declarat:
„Creșterea salariilor minime legale reprezinta minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a asigura că lucrătorii primesc o cotă reală corectă a salariilor, precum și de a combate diferența de remunerare între femei și bărbați și de a oferi condiții bune pentru muncitorii non- standard.
„Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă determina menținerea salariilor la un nivel scăzut. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salariile minime mai mici: salariile minime corecte pot fi create doar pe piețele muncii cu sisteme de negociere colectivă eficiente care asigură un proces adecvat de acoperire.
„Este pozitiv faptul că, Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă. Acum este logic ca aceștia să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit este redus. Cu toate acestea, UE nu ar trebui să interfereze acolo unde nu există probleme cu negocierile colective.
„Acest lucru poate începe cu o solicitare de 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an din cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și alocaţii pentru a merge la firmele care au contract de negociere colectivă.”
