The Current State of Play in the Recognition of the “Covid-19 as occupational disease”
Aspecte privind procesul de recunoaşterea Covid-19 ca boală profesională
Joi 11 martie, între orele 10.30 si 17.30 (ora României), se va desfășura seminarul online organizat de Institutul European Sindical – unitatea „Sănătate și Securitate în Muncă (ETUI-HESA) cu tema „COVID-19 boală profesională” seminar în cadrul căruia vor fi prezentate 12 rapoarte naționale (Spania, Ungaria, Slovacia, Olanda, Polonia, Croația, Franța, Portugalia, Letonia, Italia, Cehia și România) referitoare la modul cum este clasificată, recunoscută și tratată afecțiunea generată de SARS COV 19 ca și boală profesională. Raportul privind situația din România va fi prezentat de doamna Dr. Liliana Râpas, expert recomandat de CNSLR-FRĂȚIA.
România
Dr. Liliana Râpaş
M.D.Ph.D. medicina muncii, expert
România apreciază iniţiativă E.T.U.I. care a lansat dezbaterea privind „COVID19 ca boală profesională” cauzată de infecţia cu virusul COVSARS-2 din grupul coronaviridae, ce afecteză sistemele de sănătate – muncă/economic – social, caracterizate prin mecanisme şi instrumente de intervenţie specifice, utilizate pentru gestionarea pandemiei-declarată de O.M.S. în 2020.
Pentru a sintetiza evoluţia abordărilor „COVID19 şi lumea muncii” s-au folosit surse medicale, ştiinţifice, statistice, legislative, furnizate de autorităţile responsabile, atât cele existente (de exemplu Institutul şi direcţiile de sănătate publică, spitale pentru boli infecţioase sau cronice, ministere ş.a.) cât şi cele organizate strict pentru gestionarea pandemiei (de exemplu, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, serviciul special de telecomunicaţii, sistemele de comunicaţii şi alertă, sistemul furnizorilor de ambulanţe, comisiile instituţionale dedicate, platformele I.T.) la care se adaugă cele internaţionale: O.M.S. şi reţelele de sănătate a muncii, agenţiile europene pentru securitate şi sănătate la locul de muncă, Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor, universităţile şi cercetările ştiinţifice.
I.Are there any cases in your country where Covid-19 is recognized as an occupational disease?
Există în ţara dumneavoastră cazuri în care Covid-19 este recunoscut ca boală profesională?
COVID19 este considerata a fi de etiologie ocupaţională sau o infecţie transmisă comunitar sau asociată asistenţei medicale, în funcţie de:
- numărul de zile, fie anterioare datei de debut a simptomelor sau confirmarii de către testele de laborator, fie după data internării într-o unitate sanitară;
- constatările anchetei epidemiologice privind sursa, de origine comunitară sau infecţie asociată asistenţei medicale;
- rezultatele cercetării efectuată de specialistul în medicina muncii conform procedurii de declarare a bolii profesionale care are caracter obligatoriu;
În urma acestor cercetări, există cazuri care pot îndeplini cerinţele pentru recunoaştere ca boală profesională, propunerile de completare a cadrului legislativ fiind încă în dezbatere cu principalele autorităţi.
- If yes, in which sector, activity, geographical area, company, etc.? Please describe the case(s) in detail, also including any limitations e.g., Covid-19 recognised as an accident not a disease
- Dacă da, în ce sector, activitate, zonă geografică, companie etc.? Vă rugăm să descrieţi cazurile în detaliu, incluzând, de asemenea, orice limitări, de exemplu, Covid-19 recunoscut ca un accident de muncă, nu ca o boală profesională
Cazurile de COVID19-boală profesională sunt declarate de medicii specialişti medicina muncii din direcţiile de sănătate publică în unele judeţe care au finalizat complet procedura. Această procedură a stabilit relaţia între expunerea la locul de muncă şi boală, excluzând simultan COVID19-infecţie comunitară sau caz asociat cu asistenţa medicală.
Majoritatea cazurilor sunt medici şi asistenţi medicali care lucrează în spitale dedicate diagnosticării şi tratamentului pacienţilor infectaţi cu CoVSARS2. Clasificarea surselor de infectare cu virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaşte aceleaşi trei categorii ca cele de mai sus şi declararea trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz în parte privind probabilitatea expunerii la cazuri Covid-19 în cadrul asistenţei medicale acordate în unitatea sanitară, respectiv în comunitate (sursă I.N.S.P.).
Trebuie menţionat faptul că medicul de medicina muncii nu este implicat în diagnosticul şi tratamentul COVID-19, dar toţi medicii şi studenţii se pot implica în intervenţiile organizate pentru sănătatea publică.
Urmând propunerile şi recomandările experţilor în boli infecţioase, epidemiologie, medicină de urgenţă, anestezie şi resuscitare, medicina muncii, consultanţi în siguranţă/protecţia muncii şi consilieri juridici din ministere (sănătate, afaceri interne, muncă şi justiţie) aceste cazuri aşteaptă realizarea completărilor cadrului legislativ pentru recunoaştere.
În primul rând, este necesar ca, o definiţie a COVID-19 (infecţia cu SARSCoV2 confirmată prin teste de laborator, indiferent de severitatea semnelor sau simptomelor clinice) să fie potrivită cu cea a bolii profesionale, luând în considerare, de asemenea, Clasificarea internaţională a bolilor, ediţia a XI-a (ICD-11 cu ultima completare în 09/2020) incluzând/excluzând pneumonia, sindromul inflamator multi-sistem asociat sau condiţiile postCOVID19.
Bolile profesionale (boli care apar în procesul muncii, urmare a practicării unei meserii sau a unei profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici, psihosociali sau biologici specifici locurilor de muncă, precum şi de suprasolicitarea organelor sau sistemelor corpului în timpul lucrului) sunt definite în legislaţia privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă şi în tratatele ştiinţifice privind medicina ocupaţională. Ele s-au grupat în 15 categorii, incluzând la poziţia 14 „boli infecţioase şi parazitare”. S-a constat că infecţia COVID-19 nu este inclusă în lista de boli profesionale stabilită prin reglementările în vigoare în 2020 care se prezintă astfel:
Hepatită – Amoeba, Brucella, Rickettsii (Q fever), Hepatitis viruses şi altele
Tuberculoză – Mycobacterium tuberculosis (human and animal)
Hepatite A, B, C, E – virus hepatic A, B, C, E
Leptospiroză – Leptospira
Brucelloză – Brucella
Tetanus – Clostridium tetani
Boli infecţioase şi parazitare, inclusiv tropicale, pentru care riscul de infecţie a fost evaluat – agenţi biologici conform Directivei 2000/54/EC
Caracterul profesional al bolilor este rezultatul unei cercetări medicale efectuate de medicul de medicina muncii de la direcţiile de sănătate publică a judeţelor, conform unei proceduri reglementate. Procedura de cercetare include fazele de documentare, medicale, terapeutice şi legislative. Acestea sunt obligatorii în procesul de obţinere de la asigurator (fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale aflat în subordinea casei naţionale de pensii) a finanţării şi compensării pentru pacienţi.
III. If yes, what impacts the recognition has on the employee, on the employer, and on the insurer (e.g., compensation coverage)?
III. Dacă da, care este impactul recunoaşterii pentru lucrător, angajator, asigurator (de ex. acoperirea compensării)?
Prin închiderea agenţilor economici consideraţi furnizori de cazuri (agenţi economici din industriile cu risc ridicat, turism, alimentaţie publică, educaţie) şi şcoli, consolidând simultan spitalele special concepute pentru a trata pacienţii cu COVID-19, riscul de contaminare/transmitere prin contact direct, la locul de muncă, a scăzut. Pentru angajatori, impactul economic şi financiar a fost important, dar a fost preluat de stat prin măsuri fiscale şi administrative, precum şomajul tehnic, munca la distanţă, munca la domiciliu sau telemunca. În consecinţă, riscul transmiterii în comunităţi şi cel specific sectorului de sănătate au devenit priorităţi, aşa cum este specificat în documentele de pe site-ul oficial al I.N.S.P. emise de „Centrul European de prevenire şi control al bolilor- evaluarea rapidă a riscurilor”.
Toate deciziile autorităţilor au influenţat direct sau indirect viaţa şi sănătatea lucrătorilor. Pentru a asigura conformarea fiecărui cetăţean şi lucrător la cel puţin două măsuri de siguranţă, de ex. distanţarea socială sau purtarea măştii, eforturile s-au concentrat pe toate direcţiile, instituţionale, comunitare, public-private, inclusiv la locurile de muncă.
De la început experţii în medicina muncii din comisiile ministerelor au dezbătut problemele identificate (categoria de risc a SARSCoV2, extinderea listei bolilor profesionale, rolul investigaţiei epidemiologice ca instrument al demonstrării legăturii expunere-boală, corelarea definiţiei cazului cu măsurile preventive, protocoalele clinice) şi au folosit perioada de 2 ani oferită de asigurător pentru a propune completarea reglementărilor pentru recunoaştere. Recunoaşterea cazurilor Covid-19 cercetate ar permite asiguratorului să stabilească exact ce acoperă compensaţia şi să finanţeze, după caz, programe de prevenire, pe lângă cele ale comunităţii, aflate în curs de desfăşurare.
Găsirea modalităţii de a oferi suportul necesar supravegherii medicale a fazei post stare de boală şi a eventualului impact potenţial al stării sechelare asupra capacităţii de muncă este un alt subiect de dezbatere al părţilor interesate.
- If not, what measures are applied to the situation when an employee is infected at work by the virus and develops the Covid-19 disease?
- Dacă nu, care sunt măsurile care se aplică în situaţia în care un lucrător este infectat la locul de muncă cu virus şi se îmbolnăveşte de COVID-19?
Echipamentul individual de protecţie a fost în continuă atenţie şi adaptare spre îmbunătăţirea calităţii protecţiei măştilor, salopetelor, mănuşilor, încălţămintei. Dezbaterile intense concentrate pe alegerea măştilor certificate (pentru a reduce expunerea la contaminanţii aerieni, cum ar fi FFP2, FFP3) sau a măştilor chirurgicale (barieră fizică pentru a proteja împotriva pericolelor, cum ar fi stropirea cu picături mari de fluide corporale sau sânge) s-au reflectat în recomandarea măştilor FFP2/FFP3 pentru sectoarele cu risc şi a măştilor chirurgicale pentru populaţie, în special în aglomerări, în instituţiile sociale.
Fiecare etapă a fost reglementată de autorităţile care şi-au asumat coordonarea planurilor naţionale/locale/instituţionale de intervenţie. Logistica a fost asigurată de un callcenter iar pe platformele I.T. se stocau şi se furnizau informaţii, anchete epidemiologice, contacţii în comunitate şi la locul de muncă. Măsurile financiare au urmărit achiziţionarea de medicamente şi echipamente de protecţie, realizarea cercetărilor, a inovaţiilor pentru transportul pacienţilor sau recompensarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii implicaţi direct în îngrijirea pacienţilor COVID-19. În acest timp instrumentul legislativ a fost extrem de utilizat şi adaptat pentru fiecare etapă: definiţia cazului, măsurile care urmează a fi puse în aplicare, screening, protocoale de tratament sau profilaxie.
În timpul celor 14 zile de carantină pentru tratamentul angajatului infectat, angajatorii trebuie să implementeze ghidurile emise pentru igiena la locul de muncă, precum şi cele de utilizare a dispozitivelor cu radiaţii U.V. (după caz) sau cele pentru dezinfectanţi cu procedura aferentă, pentru aranjarea cabinetelor medicale, a birourilor.
Supravegherea medicală a sănătăţii lucrătorilor a fost permisă în mai multe variante, de ex. cu întărirea protecţiei în cabinete şi birouri, prin telemedicină pentru anumite situaţii sau cu adaptarea periodicităţii, concentrându-se pe comorbidităţi.
- What is the current national discussion on this issue (e.g., trade union demands, employers’ and other stakeholders’ position, structured or non-structured discussion)?
- Care este dezbaterea actuală la nivel naţional (de ex. solicitările sindicatelor, poziţiile patronatelor sau a altor parteneri, polemici structurate sau informale)?
Ca şi alte probleme, cum ar fi de ex. „stresul lucrătorilor din domeniul sănătăţii în timpul pandemiei”, „COVID-19 ca boală profesională” a fost subiectul unor seminarii- webinars cu părţile interesate (E.A.S.H.W., punctele focale şi reţelele O.M.S. din ţările S.E.E., sindicatele) şi factorii de decizie din Ministerele Sănătăţii şi Muncii. Din perspectiva noastră, ne apropiem treptat de completarea deplină a procedurii.
Astfel, pentru COVID-19 sunt stabilite:
* o definiţie a cazului confirmat – pacientul cu confirmarea de laborator a infecţiei cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice. Am observat aici poziţia asigurătorului de aşteptare pentru extinderea listei bolilor profesionale şi a codificării bolilor, precum şi rolul medicului de medicina muncii din clinicile de medicina muncii care stabilesc diagnosticul de profesionalitate
* o evaluare a riscurilor (făcută rapid pentru fiecare loc de muncă de către angajator prin intermediul specialiştilor) şi clasificarea ca mic, mediu, ridicat, aici, luănd în considerare principalele sectoare economice, precum energia, transporturile, livrarea alimentelor, sectorul sănătăţii; cu toate acestea, categoriile de riscuri (ocupaţional, epidemiologic, biologic, infecţio, de contaminare) construite ca instrumente care trebuie utilizate sunt parţial suprapuse.
De asemenea, este facută propunerea de includere a CoVSARS2 în „grupul de risc 3” al agenţilor biologici care pot provoca boli grave la om şi prezintă un pericol grav pentru lucrători; poate fi un risc de răspândire în comunitate, dar există o profilaxie sau un tratament în general eficient (care completează Directiva Europeană 2000/54, cu 2019/1833 şi, în cele din urmă, cu 739/2020)
Începând cu 27 ianuarie 2021, la propunerea Ministerului Sănătăţii în urma dezbaterilor ştiinţifice şi a negocierilor cu sindicatele active, lista bolilor infecţioase ar include 9 cauzate de bacterii, 11 de viruşi, 4 de paraziţi, 4 de fungi, aşa cum este prezentat în tabel:
|
Bibliografie:
- http://icd.who.int
- www.dspb.ro
- www.ms.ro
- http://www.cnscbt.ro/index.php/legislatie_cov
- http://www.cnscbt.ro/index.php/info-medical/2197-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-04-01-2021/file
- https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/documents/COVID-19-risk-related-to-spread-of-new-SARS-CoV-2-variants-EU-EEA-first-update.pdf
- http://www.cnscbt.ro/index.php/info-medical
- https://cnmrmc.insp.gov.ro/cnmrmc/images/ghiduri/Ghid%20dezinfectie%20UVC.pdf
- EU Directives: 2000/54, 2019/1833 şi 2020/739
- Propunere a Ministerului Sănătăţii no. 26/27.01.2021
- Cocârlă A. Medicină Ocupaţională, Cluj-Napoca, 2009
- E.A.S.H.W. EU-guidance, COVID19: Back to the workplace: Adapting workplaces and protecting workers, 2021
Pentru mai multe detalii accesați urmatorul document.
