Poziția CES: evaluarea semestrului european, adoptată la Comitetul Executiv din 25-26 iunie 2018

 Rezumat

Semestrul european 2018 a arătat o atenție sporită impactului social al politicilor propuse în cadrul guvernanței economice a UE. Acesta este rezultatul Pilonului European al Drepturilor Sociale (PEDS). Cu toate acestea, coordonarea politicilor sociale rămâne o provocare și va rămâne probabil atât timp cât, în conformitate cu normele actuale, constrângerile de stabilitate fiscală domină semestrul european. Restrictiile de stabilitate și de convergență limitează investițiile sociale. Aproape toate țările UE au primit recomandări specifice fiecărei țări (RST) cu un conținut social:

– Accesul pe piața muncii este mai frecvent evidențiat în RST, promovând educația, formarea și participarea pe piața muncii, cu accent pe femei și imigranții (Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Spania, Croația, Italia, Cipru , Letonia, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Finlanda, Marea Britanie).

– Mai puține recomandări decât cele așteptate combat segmentarea pieței muncii, promovând, de asemenea, tranziții către contractele de muncă pe durată nedeterminată (Spania, Țările de Jos).

– În Bulgaria, Republica Cehă, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, România, Slovacia sunt recomandate măsuri adecvate de protecție socială și măsuri împotriva sărăciei, inclusiv servicii de sănătate și venituri minime.

– Factorii de productivitate care nu au legatura cu forta de muncă trebuie consolidați în Republica Cehă, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Lituania, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia; acestoa pot include măsuri anticorupție ca și în Republica Cehă, Italia, Ungaria, Malta, Slovacia.

– RST-urile pro- salariale apar doar în Germania, Estonia, Croația, Olanda, România. Modificări fiscale sau referitoare la taxe sunt recomandate în Germania, Franța, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria.

– în anumite RST, ideologia de austeritate survine în recomandările care se referă la sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și anume pensiile, sănătatea și îngrijirea pe termen lung, precum în Irlanda, Franța, Croația, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovacia, Finlanda, sau de a pune sub semnul întrebării nivelurile salariale minime obligatorii ca în Franța.

 Preambul

Acesta este sfârșitul primului ciclu al semestrului european de punere în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale și a tabloului său de bord social. Rapoartele de țară 2018 au monitorizat PEDS în fiecare stat membru și au identificat într-o măsură mai mare situațiile critice din domeniul social. Statele membre au fost invitate să se abordeze aceste situatii, fie în planurile lor naționale publicate în aprilie 2018, fie prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări 2018.

Merită să ne amintim că Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) promite convergența ascendentă a condițiilor de viață și de muncă și orientarea semestrului european către progresul social, acordând prioritate reformelor cu efecte redistributive. CES își stabilește prioritățile în Documentul anual al CES privind creșterea economică și progresul social și consultările coordonate privind rapoartele de țară.

Rezultatele semestrului european 2018 și PEDS

Condițiile economice se îmbunătățesc încet, însă efectele crizei, măsurile de austeritate și politicile de dereglementare a pieței forței de muncă încă cântăresc asupra redresării. Recuperarea este fragilă, iar creșterea va încetini deja în 2019.

Rata șomajului în multe state membre se situează peste nivelul de dinaintea crizei. În 2016, mai mult de 20% dintre persoanele care erau dispuse să lucreze nu aveau un loc de muncă sau lucrau mai puțin decât doreau.

În consecință, în ciuda scăderii din ultimii trei ani, sub-ocuparea forței de muncă este încă o chestiune importantă. În cele din urmă, doar șase state membre au revenit la totalul orelor lucrate în 2008 (Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Regatul Unit). Republica Cehă și Austria sunt cele mai lente în recuperare.

Munca part-time involuntară crește și se stabilizează la un nivel înalt. Sărăcia și sărăcia în muncă cresc dramatic, la fel ca și inegalitățile în materie de venituri și bogății. Atât inflația principală, cât și inflația de bază din zona euro rămân sub ținta stabilită de BCE. Formarea capitalului public ca pondere în PIB este în continuare în scădere, ceea ce, împreună cu evoluția salariilor scăzute, împiedică creșterea productivității. Aceste provocări ar fi necesitat resurse financiare adecvate,  pentru o implementare rapidă a PEDS.  Privind pachetul de primăvară, acest lucru nu este posibil sa se intample. .

Criteriile de flexibilitate ale Pactului de stabilitate și creștere (PSC) nu permit spațiul fiscal pentru implementarea PEDS, în special în dimensiunea sa de investiții sociale, prin semestru. Investițiile sociale sunt dependente de ratele de creștere potențiale naționale.  Acest lucru determina riscul accentuării lacunelor între statele membre. Criteriile de flexibilitate din cadrul PSC – care ar putea deschide un spațiu fiscal până la o valoare suplimentară de 1% din PIB – sunt insuficient utilizate. Nu este clar dacă PEDS va autoriza cheltuieli suplimentare pentru reforme structurale orientate spre social, investiții sociale sau utilizarea altor clauze de flexibilitate din cadrul PSC pentru a elimina situațiile critice identificate prin Tabloul de bord social. De fapt, nu există un spațiu fiscal pentru cheltuieli suplimentare pentru a aborda situațiile critice identificate de PEDS și pentru a declanșa convergența socială a condițiilor de muncă și de viață la nivelul UE. Aceasta ar necesita o revizuire rapidă a criteriilor de flexibilitate ale PSC pentru a sprijini mai bine PEDS în semestrul european.

Recomandările zonei euro urmăresc un echilibru dificil între responsabilitatea fiscală și obiectivele sociale. Aceasta este povestea nesfârșită a arhitecturii bazate pe austeritate a Pactului de stabilitate și creștere. Având în vedere că orientarea fiscală ar trebui să rămână neutră (ca urmare a domeniului inadecvat al bugetelor expansive din țările excedentare și a politicilor fiscale prudente, în special pentru a face față criteriilor datoriei), cheltuielile publice pentru prestații de șomaj, pensii, sănătate și îngrijire pe termen lung nu pot progresa . Este pozitiv faptul că recomandările zonei euro fac apel pentru mai multe investiții, locuri de muncă de calitate și eliminarea inegalităților. Cu toate acestea, mulți indicatori sociali (ocuparea forței de muncă, sărăcia, inegalitățile, sănătatea, coeziunea socială) se află încă în „roșu”. Există riscul de descurajare  dacă statele membre nu pot găsi resurse suficiente pentru a stimula cererea internă prin creșteri salariale și investiții publice, pentru a spori productivitatea. Recomandările din zona euro ignoră necesitatea sistemelor de protecție socială care protejează oamenii împotriva șocurilor economice viitoare și în toate etapele vieții lor profesionale și private.

Formarea capitalului public fix ca pondere a PIB-ului atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul zonei euro continuă să urmeze o tendință descendentă începând cu anul 2008, într-o asemenea măsură încât formarea de capital public net a devenit negativă pentru zona euro începând cu 2014. Formarea capitalului fix net în 2017 a fost negativă în Republica Cehă, Spania, Italia, Portugalia și Slovacia.

Multumită tabloului de bord social, o acoperire mai bună, adecvare și eficacitate a protecției sociale se dovedește a fi mai necesară mai mult ca niciodată în rapoartele de țară. Cu toate acestea, domeniile de protecție socială, cum ar fi pensiile, sistemele de sănătate și îngrijirea pe termen lung, se referă în principal doar la măsurarea impactului acestora asupra bugetelor de stat.

Veniturile reale ale pensiilor sunt constrânse în multe state membre. RST-urile încă nu recunosc necesitatea de a asigura un pilon public pentru protecția socială care să asigure acoperirea și adecvarea, cu o responsabilitate din ce în ce mai mare a statului, de a răspunde nevoilor apărute în urma schimbărilor demografice. Dimpotrivă, intervențiile se iau în considerare numai în acele domenii ale protecției sociale care favorizează o piață a muncii mai eficientă și care ajută tranzițiile, cum ar fi îngrijirea copilului și a bătrânilor, accesul la educație și formare, beneficiile de șomaj etc. CES solicită dezvoltarea  unui pilon public puternic pentru pensii și măsuri care să permită investiții în servicii publice de calitate și să reducă procesele de privatizare în sectoarele cheie , cum ar fi școlile și serviciile de sănătate.

O implicare adecvată a partenerilor sociali în punerea în aplicare a reformelor ar trebui să atenueze riscul ca investițiile sociale să ramana încă o dată subdimensionate.

Privind RST – urile propuse, există un număr din ce în ce mai mare de RST-uri „sociale” care urmează să fie implementate. Există un avant pentru stimularea cererii interne, consolidarea capacităților de cheltuieli ale gospodăriilor, în special a celor care depind de salariați.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, statele membre ar trebui să asigure contracte de muncă stabile, o remunerație mai bună și un cadru mai eficient pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Statele membre ar trebui să sprijine durabilitatea unei protecții sociale sănătoase și să permită investiții în sisteme universale, adecvate, eficiente, bazate pe solidaritate. Adoptarea rapidă a recomandării Consiliului privind accesul la protecția social, în aceste condiții, ar constitui un pas important în această direcție

Salariile ca pondere din PIB, au scăzut în cel puțin 12 state membre. În ciuda acestui fapt, rolul salariilor rămâne controversat. Toate analizele intpcmite consolidează ideea că dinamica salariilor reale rămâne subdimensionată în majoritatea țărilor și sectoarelor, în ciuda ingustarii piețelor forței de muncă. De asemenea, este acceptat faptul că evoluțiile dinamice ale salariilor, atunci când sunt transformate într-o cerere internă mai mare, vor sprijini în continuare extinderea economică continuă. Până acum doi ani, Semestrul a susținut retorica salariilor scăzute și demobilizarea negocierilor colective pentru a îmbunătăți competitivitatea. În 2017,  găsim o schimbare de narațiune, mai ales în rapoartele de țară. Cu toate acestea, în acest an, statele membre au primit mai puține recomandări pro-salariale. Acolo unde acestea se regăsesc, susțin dinamica pro -salarii, însă există o larga distribuire între țările excedentare și cele deficitare, în special în zona euro (ca în Germania și în Țările de Jos). Obiectivele CES privind salariile – care includ principiul neintervenției on negocierea colectivă – în semestrul european nu au fost încă atinse. Dar mișcarea sindicală continuă să lupte pentru un nou cadru politic în care UE, guvernele și partenerii sociali recunosc necesitatea de a acorda prioritate politicilor de convergență a salariilor ascendente, insistând asupra consolidării structurilor de negociere colectivă, acoperirii acordurilor colective și, acolo unde există, îmbunătățind nivelul salariilor minime obligatorip.

RST-urile sunt mai puternice în activarea unei ofensive oficiale, concentrându-se pe educație, valorizarea cadrelor didactice, abordarea necorespunzătoare a locurilor de muncă, cooperarea între întreprinderi și instituțiile VET. De asemenea, adesea abordează discriminarea în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă pentru a spori șansele de angajare și participare, în special a femeilor, a tinerilor și a grupurilor dezavantajate, cum ar fi migranții, șomerii pe termen lung sau persoanele cu handicap. Politicile active privind piața muncii sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective. Între timp, adecvarea șomajului și a altor beneficii sociale ar trebui păstrată pentru a asigura beneficiarilor un nivel decent de trai. RST-urile nu se referă direct la calitatea locurilor de muncă, chiar dacă unele dintre acestea încurajează contractele pe durată nedeterminată și abordează condițiile de muncă precare pentru anumite categorii de lucrători independenți.

Despre impactul PEDS și tabloul de bord social

Pentru prima dată, în 2018, CES-ul și-a coordonat afiliații să prezinte propuneri pentru recomandările „sociale” specifice fiecărei țări.

Acest lucru a fost posibil deoarece PEDS și Tabloul de bord social au permis identificarea timpurie a „situațiilor critice” și a potențialelor RST-uri „sociale”. Afiliatii CES din 11 țări au convenit să prezinte propuneri de RST-uri sociale.

Sub coordonarea Secretariatului CES, propunerile sindicale au fost trimise tuturor factorilor de decizie în timp util, la 15 aprilie. Unele lecții pot fi învățate din acest exercițiu.

Din cele 30 de RST-uri propuse de sindicate, 2/3 s-au referit la situațiile critice deja identificate în Rapoartele de țară. Restul de 1/3 se referea la situațiile sociale de urgență  pe care rapoartele țărilor nu le-au detectat.

Acest lucru confirmă faptul că PEDS și tabloul de bord social pot transforma semestrul european într-o societate mai mare, dar există loc de mao bine pentru a alinia analiza la nevoile sociale actuale ale fiecărei țări.

Aproximativ 50% din propunerile sindicale apar în RST-urile propuse de Comisia Europeană. Procentul crește până la 80% dacă se iau în considerare și „considerentele„. Cu toate acestea, în timp ce considerentele au meritul de a răspândi conștientizarea provocărilor sociale, acestea nu au o forță politică. Pe de altă parte, propunerile sindicale ar oferi răspunsuri la nevoile imediate ale lucrătorilor și merită să fie propuse ca recomandări reale. Din păcate, acest lucru este mult mai probabil să se întâmple în țări cu surplusuri mari (de exemplu, în Germania) și mai puțin în țări cu deficit. Încă o dată, convergența socială este puternic limitată de constrângerile PSC.

O „normă europeană” este necesară de urgență pentru a stabili dreptul syndical,  pentru a fi implicate în semestrul european în diferitele etape de analiză, monitorizare și raportare, atât la nivel național, cât și la nivel european. Cadrul instituțional ar trebui adaptat în consecință. Având în vedere că regulamentele UE obligă Comisia Europeană să consulte partenerii sociali, guvernele naționale ar trebui să fie obligate să consulte sindicatele în timp util și în mod semnificativ și la nivelurile corespunzătoare la etapele de referință ale semestrului

CES va continua să ceară implicarea în revizuirea anuală a Tabloului de bord social și a tehnicilor de benchmarking la nivelurile corespunzătoare. Instrumentul intern al CES, care are ca scop avansarea propunerilor de RST intr-un  stadiu incipient, va fi consolidat în setul de instrumente al CES privind Semestrul și va fi disponibil tuturor organizațiilor afiliate ale CES în următorul ciclu al semestrului european 2019. Ofițerii de legătură din organizatiile sindicale (TUSLO),  Comitetul de negociere si Comiteul  de coordonare a salarizării  elaborează un tablou de bord privind salarizarea și negocierea colectivă, care va conduce la o monitorizare autonomă a evoluțiilor negocierilor colective și a salariilor la nivel național, în vederea coordonării politicilor sindicale și, eventual, exercitarea controlului și responsabilității în cadrul semestrului european . O Alianță pentru o convergență a salariilor ascendente va consolida poziția sindicală în cadrul semestrului european.

Implicarea sindicală și dialogul social în Semestrul European

Semestrul european încă suferă din cauza lipsei de supraveghere democratică. Întregul proces rămâne opac. Implicarea sindicatelor în semestrul european este încă limitată. La începutul Semestrului, indicele de implicare a sindicatelor CES (ETUC TU-I Index ) a subliniat 10 situații critice și 10 situații nesatisfăcătoare, deși angajamentul quadripartit pentru un nou început al dialogului social prevede o implicare sporită a partenerilor sociali în Semestru.

Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și politicile sociale EMCO (Comitetul pentru ocuparea forței de muncă) a inițiat o evaluare privind implicarea partenerilor sociali în semestrul european. CES a apreciat încercarea de a îmbunătăți implicarea partenerilor sociali în semestrul european, dar a criticat domeniul de aplicare neclar al exercițiului și concluziile înșelătoare. Aceste erori au fost ajustate doar parțial în rapoartele de țară 2018.

Exercițiul va continua în 2019, implicând țări care au primit RST-uri, a căror implementare implică partenerii sociali și țările în care implicarea sindicală în semestrul european este insuficientă sau inexistentă. CES va solicita ca acest exercițiu să aibă un dublu obiectiv:

EMCO ar trebui să evite interferența în domeniile de politică care se încadrează în competența comună sau exclusivă a partenerilor sociali. Evaluarea reciproca va avea ca scop garantarea unei implicări corespunzătoare a partenerilor sociali cu capacități și resurse adecvate.

În al doilea rând, evaluarea reciproca ar trebui să promoveze bunele practici pentru implicarea organizatiilor sindicale  în semestru pornind de la instrumentul de monitorizare al CES, respectând culturile și legislația națională. Astfel de bune practici ar trebui să se concentreze în principal asupra țărilor care și-au îmbunătățit performanțele în ultimul ciclu de semestru.

CES este convinsa că semestrul european nu trebuie să coordoneze acțiunile statelor membre privind dialogul social. Implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali poate face semestrul european mai democratic, dar dialogul social este un proces separat, care trebuie promovat și sprijinit separat. CES se opune ideii, susținută de unele asociații patronale europene, că dialogul social, și anume la nivelul UE, ar trebui să aibă sarcina specifică de a implementa RST-urile. Dialogul social nu poate fi incurcat în limitele fiscale și macroeconomice ale guvernanței economice a UE. Semestrul european trebuie să respecte autonomia partenerilor sociali și să evite interferența cu domeniile de politică care intră în competența partenerilor sociali. Partenerii sociali trebuie să aibă libertatea de a se angaja în dialog cu factorii de decizie atât la nivel european, cât și la nivel național.

CES consideră că este mai urgent ca EMCO și Comisia Europeană să continue o evaluare reciprocă a nivelului de implicare a partenerilor sociali în etapele de referință ale semestrului, în special la nivel național, în care persistă lacune semnificative. În scopul stabilirii unui cadru european pentru implicarea adecvată, semnificativă și în timp util a sindicatelor (partenerii sociali), norme clare ar trebui să garanteze dreptul partenerilor sociali de a fi consultați de guvernele naționale, inclusiv o clauză de salvgardare care apără autonomia social a partenerilor la nivel național pentru a re-adapta ciclul semestrului european sa aibe impact asupra elaborării planurilor naționale și asupra adoptării recomandărilor specifice fiecărei țări, în conformitate cu Rezoluția CES privind implicarea sindicală în semestru și strategia  pentru implementarea PEDS.

Cu privire la  sprijinul pentru reformele structurale

CES a atras atenția asupra Serviciului de sprijin structural al reformelor (SRSS) al Comisiei Europene, solicitând informații și transparență pentru a informa afiliatii naționali despre proiecte depuse sau în curs de desfășurare. În prezent, statele membre au depus sute de proiecte pentru a primi sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru a elabora și a implementa reforme în aplicarea programelor UE, în aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Rapoartele țărilor menționează domeniile de activitate în care SRSS funcționează în fiecare țară. Este o oportunitate pentru sindicatele naționale să solicite guvernelor lor să fie implicate. CES este gata să ofere asistență afiliatilor sai naționale care doresc să fie implicati în aceste proiecte.

Sesiunea Consiliului de administatie al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca – EUOSHA – Bilbao 2018

In zilele 12 si 13 iunie s-au defasurat la Bilbao (Spania) lucrarile celei de 48-a sesiuni a Consiliului de administatie al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca – EUOSHA.
La lucrari a participat in calitate de reprezentant al lucratorilor din Romania domnul Corneliu CONSTANTINOAIA delegat din partea CNSLR-FRATIA.

Conferintei Organizatiei Internationale a Muncii-ILO – Geneva 2018

Intre 28 Mai -8 Iunie s-a desfasurat la Geneva lucrarile celei de-a 107 sesiuni a Conferintei Organizatiei Internationale a Muncii-ILO.

La lucrari a participat din partea CNSLR-FRATIA doamna Florentina ENACHE.

Mesajul Presedintelui CNSLR-FRĂȚIA cu prilejul Zilei Internaționale a Muncii

“ Ziua Internațională a Muncii  este ziua in care ii onoram  pe cei care s-au  sacrificat  în lupta  pentru  dobandirea drepturilor lucratorilor, cum ar fi libertatea de asociere, dreptul la negocierea colectivă, protecția împotriva discriminării sau exploatării și  siguranța la locul de muncă.
Sindicatele vor apăra întotdeauna valorile fundamentale ale egalității, demnității, dezvoltării, democrației și păcii. Prin realizarea acestor valori, prin forța acțiunii colective și a solidarității, putem îndeplini promisiunea unei lumi mai bune. O lume ale cărei reguli se vor concentra asupra oamenilor.  Suntem convinsi ca sindicatele pot face ca această speranță să devină realitate !
Sarbatorim Ziua de 1 mai cu încredere și hotărâre,  pentru a ne asigura că  principiile si fundamentele mișcării noastre vor deveni piatra de temelie a viitorului ! “

Presedinte
Leonard Barascu

28 aprilie Ziua Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă

De un sfert de secol in data de 28 aprilie, sindicatele din întreaga lume, marcheaza, Ziua internationala Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă si imbolnavirilor profesionale. Confederatia Europeana a Sindicatelor lanseaza cu acest prilej Campania “sindicatele fac locurile de munca mai sigure” Pentru ca în UE, mai mult de 3.700 de lucrători mor în accidente de muncă în fiecare an, și există mai mult de 200.000 de decese ca urmare a bolilor profesionale legate de profesie nevoia de a actiona eficient pentru inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatate salariatilor este mai mult decat evidenta. Este ingrijorator ca numarul accidentelor de munca pe teritoriul uniunii europene ajunge la 3 milioane anual ; practic sunt pierdute 4 zile de munca pe an pentru fiecare angajat european.
Suntem convinsi ca reprezentantii salariatilor cu atributii in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca au capacitate atunci cand sunt desemnati intradevar de cei in randul carora lucreaza, si cand sunt corect informati si instruiti, au capacitatea sa gaseasca, impreuna cu conducatorii locurilor de munca, cele mai bune solutii pentru a pune la adpost viata si sanatatea celor pe care ii reprezinta
Cu această ocazie, CNSLR-FRATIA doreşte să atragă atenţia angajtorilor si autorităţilor asupra consecinţelor grave ale ignorantei si lipsei de preocupare pentru siguranta si sanatatea lucratorilor manifestate forme de organizare a muncii care sacrifică, în goana după maximizarea profitului, viata si integritatea salariatilor.
Numărul accidentelor de muncă din Romania inregistrate anul trecut- vorbim aici de 4632 de accidente din care 172 mortale- dovedeşte că situaţia rămâne în continuare îngrijorătoare.
Dat fiind că Ziua de 28 aprilie are o dublă semnificaţie, fiind concomitant Ziua Internationala a Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă  la locul de muncă, dar şi Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la locul de muncă  subliniem odata in plus important ape care trebuie sa o acordam toti- angajatori, conducatori autoritati, lucratori si reprezentanti ai acestora- atentiei pe care acordam securitatii si sanattii la locul de munca. Pentru ca rezultatele economice bune se pot obtine numai cu lucratori sanatosi care isi desfasoara activtatea fara pericole, in conditii de munca sigure.
Pe 28 Aprilie insa aducem un omagiu celor care au fost lipsiti de aceasta sansa si au cazut victime ale acidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale

Rezoluția CES privind adaptarea semestrului European la tabloul de bord social și progresul catre obiectivele pilonului european al drepturilor sociale

Proiect dezbatut si adoptat in Comitetul Executiv al Confederatiei Europene a Sindicatelor(ETUC) la sedinta din 6-7 martie 2018

1. Pilonul european al drepturilor sociale trebuie să-și realizeze pe deplin potențialul și ” sa schimbe jocul ” în guvernanța economică a UE. Europa are nevoie de un proces semestrial care să sprijine realizarea drepturilor și a obiectivelor proclamate în pilon și să ajute statele membre să își îndeplinească principalele provocări în ceea ce privește locurile de muncă, locuri de muncă de calitate și salarii echitabile, protecția socială inadecvată, accesul la serviciile publice, transportul, locuințe și asistența medicală la prețuri accesibile, precum și lupta împotriva inegalității și a sărăciei.

2. Semestrul european, ciclul anual de coordonare cu statele membre este unul dintre principalele instrumente prin care Comisia Europeană poate influența punerea în aplicare de către statele membre a pilonului european al drepturilor sociale. Cu toate acestea, pentru a atinge acest obiectiv, vor fi necesare schimbări. Este important de menționat că procesul semestrului ar trebui să se concentreze mai degrabă pe promovarea investițiilor sociale,  decât asupra reducerilor sociale. Recomandările specifice de țară (CSR) ar trebui să vizeze asigurarea unei redresări durabile prin progresul realizării drepturilor și obiectivelor pilonului european al drepturilor sociale.

Acest lucru necesită un tablou de bord social care să echilibreze în mod eficient tabloul de bord macroeconomic.

3. Tabloul de bord social va fi un element indispensabil pentru efectuarea modificărilor necesare. Ca parte a metodologiei de guvernare a semestrului, criteriile de referință formează și sprijină deciziile politice. Sunt examinate performanțele naționale ale statelor membre, iar programele de reformă sunt recomandate pe baza tabloului de bord. Scorul de performanță al guvernanței financiare și fiscale este precis în termeni de obiective și strict în ceea ce privește monitorizarea și punerea în aplicare, în timp ce obiectivele politicii sociale și politicii pieței muncii sunt mai slabe, astfel încât acestea sunt deseori neglijate, respinse sau integrate în obiectivele economice. Prin urmare, este esențial ca valorile de referință să fie modificate pentru a stimula progresul social și pentru a schimba presiunea financiară asupra statelor membre, asigurându-se că se pot adopta legi și că resursele pot fi investite pentru punerea în aplicare a pilonului European de drepturi sociale. Recomandările specifice fiecărei țări ar trebui să sublinieze necesitatea de a încuraja guvernele să înregistreze progrese în ceea ce privește convergența de jos în sus, având obiective și criterii specifice pentru măsurarea progresului și prevenirea regresiei sau a negării drepturilor.

Condițiile principale ale CES pentru un tablou de bord social

1. Tabloul de bord social, ca instrument de implementare a pilonului european al drepturilor sociale, ar trebui dezvoltat prin intermediul dialogului social. Tabloul de bord ar trebui să facă obiectul normelor declarației quadripartite privind noul început al dialogului social.

2. Trebuie creat un grup de lucru specific pentru indicatori , compus din partenerii sociali europeni, Comisia Europeană, EPSCO și Parlamentul European.

3. Recomandările grupului de lucru privind indicatorii trebuie să fie luate în considerare de DG ECFIN, ECOFIN și Eurogrupul în ceea ce privește necesitatea de a echilibra constrângerile economice și sociale încadrul semestrului european si a  guvernanței economice.

4.  Tabloul de bord social trebuie să fie un motor pentru locurile de muncă de calitate și trebuie să includă definiția indicatorilor și a criteriilor de referință pentru a asigura punerea în aplicare eficientă și respectarea legislației sociale europene,a investitiilor in cercetare, formare și dezvoltare, precum și o protecție socială eficientă.

5. Tabloul de bord social ar trebui să conducă la o remunerare mai echitabilă a muncii, bazată pe convergența salarială ascendentă și pe respectarea negocierilor colective și a  autonomiei părților de a încheia convenții colective, inclusiv sectoriale, naționale și europene. Propunem câteva obiective orientative:

a) Reducerea inegalităților, în special prin garantarea faptului ca nici un lucrător să fie plătit mai puțin de 60% din salariul mediu / mediu până în 2020;

b. Statele membre care au atins pragul de 60% al salariului minim, pot stabili obiective pentru a obține salarii sufficient de mari  până în 2025, asigurându-se în același timp de creșterea salariilor mai mici mai rapid decât salariile mai mari;

c. Promovarea respectului pentru dreptul la negociere colectivă, inclusiv prin punerea de acord cu partenerii sociali la nivel național pe obiective și  metode de creștere a numărului de lucrători acoperiti de un contract colectiv, de exemplu prin extinderea acordurilor colective la nivelul celor mai bune din Europa sau prin intermediul regulilor referitoare la achizițiile publice, acordând prioritate cererilor de ofertă, societăților care respectă convențiile colective;

d. Sfârșitul discriminării bazate pe statutul profesional

e. Eradicarea sărăciei la locul de muncă prin elaborarea de criterii de referinta pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, inclusiv salarii minime legale adecvate acolo unde există.

6. Este necesar să se îmbunătățească salariul social, să se mărească numărul de lucrători acoperiți de securitatea socială, să se stabilească obiective specifice care să vizeze creșterea  gradului de acoperire a lucrătorilor atipici, inclusiv a lucrătorilor independenți, în raport cu diferitele categorii de protecție socială, de exemplu indemnizații de boală, pensii, prestații de șomaj; dar, de asemenea, sa se stabileasca obiective de promovare a progresului salariilor sociale în sens larg,  cum ar fi serviciile publice de îngrijire a copiilor, serviciile de sănătate, personae in varsta, locuințe și transport.

7.  Este nevoie de un instrument îmbunătățit pentru a avea acces la mai multe informații despre fapte și  dovezi din tabloul de bord social. Astfel, interrelația dintre indicatori poate fi identificată și reprezentată mai bine (de exemplu, analiza tabloului de bord social îmbunătățit prin integrarea indicatorilor ODD în măsurarea performanței sociale ale semestrului).

8. Pentru a progresa în realizarea multor drepturi, este necesar să investească in servicii publice. Tabloul de bord trebuie să înregistreze corect deficitele în ceea ce privește accesul la serviciile publice care compromit respectarea drepturilor, dar, mai presus de toate, este nevoie de indicatori pentru a stimula investițiile  pentru a se ajunge treptat  la aceste drepturi.

Pașii următori

9. CES va lua măsuri pentru a raspunde cererilor noastre și  să îmbunătățească capacitatea sindicală de a influența RSI. Vom face asta cu sprijinul și cooperarea deplină a membrilor  naționali. CES isi va moderniza instrumentele privind semestrul european al CES. Se va baza pe consolidarea capacității mișcării sindicale de a mobiliza solidaritatea transfrontaliera și de a ne  atinge obiectivele  comune, va exploata oportunitățile oferite de Pilonul European al Drepturilor Sociale și tabloul de bord social. Acest lucru va presupune un rol mai important pentru TUSLO și un  angajament reînnoit al tuturor membrilor CES să colaboreze. Federatiile Sindicale Europene vor juca, de asemenea, un rol mai puternic printre instrumentele  pentru “ semestrul” CES.

10. CES și-a consolidat capacitatea de a furniza resurse materiale și, în cooperare cu ETUI, a continuat să investească în consolidarea capacităților organizațiilor membre, în scopul de a face din pilonul european al drepturilor sociale o  constrângere  sociala  pentru guverne în contextul semestrului UE.

11. Cerem tuturor afiliaților CES să facă presiuni asupra guvernelor lor, exploatând, de asemenea, spațiul pentru un dialog social consolidat ca parte a semestrului, pentru a  consolida  potențialul tabloului de bord social, în statele

Comitetul Sindical Pan-European (Perc) – Mesaj pentru ziua de 8 Martie

Realizarea egalității de gen și împuternicirea femeilor și fetelor – cea mai mare provocare pentru drepturile omului din lumea noastră!

Ziua Internațională a Femeii este un moment pentru a reflecta asupra progreselor înregistrate, a cere schimbări și a sărbători acte de curaj și hotărâre ale femeilor obișnuite care au jucat un rol extraordinar în istoria țărilor și comunităților lor.
Activismul și advocacy-ul generațiilor de femei au dat roade. În școli există mai multe fete decât oricând; mai multe femei presteaza muncă remunerată și detin roluri principale în sectorul privat, în mediul academic, în politică și în organizațiile internaționale.
Dar continuă sa existe obstacole serioase dacă discutăm despre dezechilibrele istorice de putere care stau la baza discriminării și exploatării. Mai mult de un miliard de femei din întreaga lume nu dispun de protecție juridică împotriva violenței sexuale domestice. Diferența globală de remunerare între femei și bărbați este de 23%, ajungând la 40% în zonele rurale, iar munca neremunerată efectuată de multe femei nu este recunoscută. Reprezentarea femeilor în parlamentele naționale este, în medie, mai mică de un sfert din efectivele acestora, iar în sălile de consiliu este chiar mai mică.
Situația actuală a pieței forței de muncă și a bunăstării în întreaga Europă este îngrijorătoare, deoarece reformele recente ale autorităților naționale au condus și ar putea continua să ducă la reducerea finanțării publice și la diminuarea dialogului social.
Precaritatea și insecuritatea la locul de muncă sunt două premise pentru extinderea inegalităților de gen în societate, în ansamblu: femeile sunt în continuare plătite mai puțin decât bărbații; diferența de remunerare între femei și bărbați nu s-a redus în ultimii ani; în ciuda nivelului ridicat de educație, pozițiile decizionale la nivel politic și economic sunt în mod predominant deținute de bărbați; plafoanele din sticlă împiedică femeile să crească in ierarhia locului de munca; pereți de sticlă separă femeile de anumite locuri de muncă; femeile nu sunt suficient reprezentate în pozițiile decizionale în sindicate; persista violența domestica și violența la locul de muncă; persista stereotipurile și diferențele de gen, inegalitățile de gen în educație; femeile migrante au mai puține oportunități și resurse și se confruntă cu o discriminare multiplă; femeile în vârstă prezintă un risc mai mare de sărăcie.
Prin urmare, este esențial să acționăm pentru a face ca egalitatea între femei și bărbați să devină o prioritate reală, nu una retorică.
În acest moment crucial pentru drepturile femeilor, este timpul ca bărbații să stea alaturi de femei, să le asculte și să învețe de la ele. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru ca femeile să-și atingă întregul potențial și să ne sprijine pe noi toți, în comunitățile, societățile și economiile noastre.
Ultima reuniune a Comitetului femeilor din cadrul PERC a decis să sprijine campania ITUC privind combaterea violenței la locul de muncă și campania ETUC privind echilibrul vieții profesionale. Activitățile au loc în toată regiunea PERC, în favoarea drepturilor femeii.

Vă dorim cu toții o Zi fericită a femeii și o mulțime de succes în activitățile dvs.!

Comitetul femeilor PERC

Mesajul CNSLR-FRATIA cu ocazia Zilei de 8 martie – Ziua Internațională a Femeii

Ziua internationala a Femeii, reprezinta un nou prilej pentru CNSLR- FRATIA de a-si reafirma sustinerea pentru egalitatea si drepturile femeilor.
Mai mult de o treime dintre femeile din lume sunt victime ale violenței la locul de muncă, la domiciliu sau în comunitate, iar adoptarea de măsuri la locul de muncă este esențială pentru abordarea sistematică a acestor probleme.

In aceste conditii, avand in vedere faptul ca următoarea Conferință Internațională a Muncii, din iunie 2018, va include pe agenda de lucru o discuție privind elaborarea standardelor privind violența împotriva femeilor și bărbaților la locul de muncă, CNSLR- FRATIA considera esențială sprijinirea unui instrument juridic internațional puternic, pentru eliminarea violenței împotriva femeilor la locul de muncă; astfel, CNSLR- FRATIA, alaturi de organizatiile membre ale Conderatiei Internationale a Sindicatelor, sustine adoptarea unei conventii OIM, insotita de o recomandare cu privire la “ Violenta si hartuirea impotriva femeilor si barbatilor la locul de munca”, punand accent pe dimensiunea de gen.

Pe de alta parte, reconcilierea vieții profesionale, familiale și private este unul dintre domeniile în care trebuie să acționăm urgent. Impreuna cu sindicaliștii din întreaga Europă, cerem în unanimitate adoptarea rapidă a proiectului de directivă europeană privind echilibrul dintre viața profesionala și cea privata, care va oferi o oportunitate unică de îmbunătățire, în mod semnificativ, a vieții femeilor care lucrează.

CNSLR – FRATIA își reînnoiește angajamentul de a realiza o egalitate reală între femei și bărbați; insistăm ca diferența de remunerare dintre între bărbați și femei sa fie eliminata, și ca angajatorii sa colaboreze cu sindicatele pentru a pune capăt discriminării salariale la toate locurile de muncă și în toate sectoarele. Vom continua să actionam pentru ca femeile sa fie mai bine reprezentate in posturi de conducere, inclusiv în mișcarea sindicală.

Reafirmăm că negocierile dintre angajatori și sindicate au o importanță crucială pentru obținerea remunerării egale și pentru eliminarea discriminarii, hărțuirii și violenței pe motive de sex la locul de muncă. Contractele colective care pun în aplicare sisteme și proceduri de abordare a inegalității dintre femei și bărbați ar trebui să fie generalizate în toate sectoarele economice.
Ziua de 8 martie, imi ofera placuta ocazie de a transmite tuturor membrelor confederatiei, colegelor si colaboratoarelor noastre, alese ganduri de recunostinta pentru implicarea si activitatea lor, care contribuie la realizarea unei societati mai juste, mai pasnice si mai echilibrate!

Continuati sa va aratati forta de a transforma ideile in actiuni, si de a face din visuri, realitati!

Opriti jaful asupra salariilor!

Numai în 2017, fiecare lucrător a suferit o pierdere a salariului de 1764 de euro din cauza lăcomiei acționarilor

Conform calculelor Confederației Europene a Sindicatelor (CES), daca ponderea salariilor în PIB ar fi fost aceeași ca și cea la începutul anilor 1990, lucrătorii din UE ar fi câștigat, în medie, 1764 € în plus, doar in 2017!
Ponderea salariilor în PIB a scăzut, incepand cu mijlocul anilor 1970. Salariile au reprezentat 72% din PIB-ul UE în 1975 și au scăzut sub 63%, în 2017.

Calculand evolutia salariului pe baza unei cote salariale stabilite la un nivel foarte moderat de 66% din PIB (nivelul atins în UE la începutul anului 1990), obținem un supliment salarial mediu de 1764 € de care ar fi putut beneficia toți lucrătorii din UE.
Cifra corespunzătoare pentru fiecare țară în parte este diferita, respectiv 4107 € pentru Republica Cehă, 2777 € pentru Polonia, 2169 € pentru Germania, 2806 € pentru Spania, Italia 3354€ pentru Italia, 2122 € pentru Ungaria și 1890 € pentru Portugalia.
CES nu a calculat suma totală a salariilor astfel pierdute de la începutul anilor 1990, dar această cifră ar fi, evident, considerabilă.

Este pur si simplu furt„, spune Esther Lynch, Secretar Confederal al CES. „Bogații devin mai bogați în detrimentul oamenilor care depind de salariile lor pentru a trăi. Companiile păstrează o cotă mai mare din profiturile lor în detrimentul salariilor. Nu ar fi atât de rău dacă aceste profituri ar fi reinvestite în întreprindere și în formarea lucrătorilor, dar observăm că ponderea investițiilor în PIB a scăzut, de asemenea. 

Sindicatele ar avea toate motivele să ceară creșteri salariale suplimentare pentru a compensa pierderea unei părți echitabile din averea pe care muncitorii au ajutat să o producă. Vor apărea cu siguranță întrebări cu privire la cota de salarizare în diferite sectoare, precum și în companii individuale. 

„Europa are nevoie de creșteri salariale pentru a reduce inegalitățile și a stimula creșterea economică. În timp ce cei bogați își plasează banii în bancă, lucrătorii își cheltuiesc banii pe bunuri și servicii care aduc beneficii intreprinderilor și creează locuri de muncă. „
„Factorii de decizie și economiștii de multe ori se ingrijoreaza cu privire la costurile forței de muncă, dar timp de cel puțin 25 de ani, problema reală este costul capitalului: suma plătită acționarilor. Răspunsul la această situație este relansarea negocierilor colective pentru salarii mai corecte. „