C.N.S.L.R.-FRĂȚIA, preocupată de problemele cu care se confruntă cei peste 80.000 de membri de sindicat ai FEDERAȚIEI SINDICATELOR DIN EDUCAȚIE „SPIRU HARET“

C.N.S.L.R. – Frăția susține revendicările angajaților de la Filarmonica Banatul și eforturile FAIR-MediaSind de soluționare a conflictului de muncă!

CNSLR Frăția a participat la Bratislava la seminarul cu tema „Consolidarea dialogului social european și a relațiilor industriale, în perioada 20-21 septembrie 2018

Pe data de 20.09.2018, la Palatul Victoria, a avut loc ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social

C O M U N I C A T

Joi, 20.09.2018, la Palatul Victoria, a avut loc ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care au participat doamna Prim Ministru, Viorica DĂNCILĂ, împreună cu toți factorii responsabili din cadrul ministerelor de resort, cei ai Casei Naționale de Pensii,  reprezentanții confederațiilor sindicale și cei ai confederațiilor patronale.

Din partea C.N.S.L.R.-FRĂȚIA,  a participat domnul Președinte Leonard BĂRĂSCU.

În deschiderea ședinței, doamna Prim Ministru Viorica DĂNCILĂ a propus sindicatelor și patronatelor să facă o scurtă prezentare a problemelor pe care acestea le au, , la nivel sectorial.
Propunerile primite din partea organizațiilor sindicale, membre ale confederației, legate de Legea pensiilor și cea a dialogului social, au fost susținute de domnul Președinte Leonard BĂRĂSCU.

În partea a doua a întâlnirii, doamna Lia Olguța VASILESCU a prezentat sindicatelor și patronatelor, noua Lege a pensiilor, prin care s-a creat cadrul legislativ, atât pentru actualii angajați, viitori pensionari în sistemul public, dar și pentru pensionari, în ceea ce privește creșterea punctului de pensie, conform  calendarului pe care Guvernul și l-a propus .

Atât partea sindicală, cât și cea patronală au primit asigurări din partea doamnei ministru Lia Olguța VASILESCU că, în situația în care aplicarea Legii pensiilor  ar crea probleme financiare majore, acestea vor fi reglementate prin Ordonanță de Urgență.

Conform unui act normativ care urmează a fi elaborat de către Guvern, reprezentanții Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Justiției, împreună cu cei ai Ministerului Finanțelor Publice, preconizează ca, începând cu anul 2019, salariul minim să crească cu 150 lei brut, până în 2020, când se va ajunge la 2.500 lei.

Doamna Prim Ministru Viorica DĂNCILĂ a apreciat că Proiectul realizat de Ministerul Muncii se bazează pe principii sănătoase, care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii publice, dar şi venituri mai mari românilor., considerând că este un proiect care rezolvă, în primul rând, inechităţile din sistemul public de pensii şi care va duce la creşteri substanţiale ale pensiilor.

Tototdată, C.N.S.L.R.-FRĂȚIA  a susținut  necesitatea modificării Legii Dialogului Social, conform propunerilor primite de la federațiile membre,.

Totodată, unul dintre obiectivele majore ale actualei guvernări, pe care s-a pus accentul în mod deosebit, în cadrul întâlnirii de ieri, a fost cel legat de elaborarea, coordonare şi planificarea politicilor la nivelul administraţiei publice central, prin  îmbunătăţirea calităţii actului guvernamental şi a managementului politicilor publice.

Având în vedere faptul că Guvernul a modificat și completat legislația achizițiilor publice, s-a convenit ca forma propusă  să fie înaintată, spre consultare  părții sindicale, care a susținut necesitatea unor amendamente, în ceea ce privește  simplificarea, clarificarea și corelarea unele prevederi, precum  reducerea termenelor în procesul de atribuire a contractelor publice.

Ședința Consiliului Național Tripartit a fost apreciată, în mod pozitiv, de către partea sindicală, considerându-se că, prin seriozitatea subiectelor abordate, a fost creat un cadru de consultare și analiză a proiectelor de programe și strategii elaborate la nivel guvernamental, precum și solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială și economică.

 

PREȘEDINTE,
Leonard Sorin BĂRĂSCU

 

 

 

 

 

Președintele Federației Agro-Frăția Dl. Vasile Stroe a efectuat o vizită de lucru în Italia în perioada 23-27 iulie 2018

Poziția CES: evaluarea semestrului european, adoptată la Comitetul Executiv din 25-26 iunie 2018

 Rezumat

Semestrul european 2018 a arătat o atenție sporită impactului social al politicilor propuse în cadrul guvernanței economice a UE. Acesta este rezultatul Pilonului European al Drepturilor Sociale (PEDS). Cu toate acestea, coordonarea politicilor sociale rămâne o provocare și va rămâne probabil atât timp cât, în conformitate cu normele actuale, constrângerile de stabilitate fiscală domină semestrul european. Restrictiile de stabilitate și de convergență limitează investițiile sociale. Aproape toate țările UE au primit recomandări specifice fiecărei țări (RST) cu un conținut social:

– Accesul pe piața muncii este mai frecvent evidențiat în RST, promovând educația, formarea și participarea pe piața muncii, cu accent pe femei și imigranții (Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Spania, Croația, Italia, Cipru , Letonia, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Finlanda, Marea Britanie).

– Mai puține recomandări decât cele așteptate combat segmentarea pieței muncii, promovând, de asemenea, tranziții către contractele de muncă pe durată nedeterminată (Spania, Țările de Jos).

– În Bulgaria, Republica Cehă, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, România, Slovacia sunt recomandate măsuri adecvate de protecție socială și măsuri împotriva sărăciei, inclusiv servicii de sănătate și venituri minime.

– Factorii de productivitate care nu au legatura cu forta de muncă trebuie consolidați în Republica Cehă, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Lituania, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia; acestoa pot include măsuri anticorupție ca și în Republica Cehă, Italia, Ungaria, Malta, Slovacia.

– RST-urile pro- salariale apar doar în Germania, Estonia, Croația, Olanda, România. Modificări fiscale sau referitoare la taxe sunt recomandate în Germania, Franța, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria.

– în anumite RST, ideologia de austeritate survine în recomandările care se referă la sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și anume pensiile, sănătatea și îngrijirea pe termen lung, precum în Irlanda, Franța, Croația, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovacia, Finlanda, sau de a pune sub semnul întrebării nivelurile salariale minime obligatorii ca în Franța.

 Preambul

Acesta este sfârșitul primului ciclu al semestrului european de punere în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale și a tabloului său de bord social. Rapoartele de țară 2018 au monitorizat PEDS în fiecare stat membru și au identificat într-o măsură mai mare situațiile critice din domeniul social. Statele membre au fost invitate să se abordeze aceste situatii, fie în planurile lor naționale publicate în aprilie 2018, fie prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări 2018.

Merită să ne amintim că Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) promite convergența ascendentă a condițiilor de viață și de muncă și orientarea semestrului european către progresul social, acordând prioritate reformelor cu efecte redistributive. CES își stabilește prioritățile în Documentul anual al CES privind creșterea economică și progresul social și consultările coordonate privind rapoartele de țară.

Rezultatele semestrului european 2018 și PEDS

Condițiile economice se îmbunătățesc încet, însă efectele crizei, măsurile de austeritate și politicile de dereglementare a pieței forței de muncă încă cântăresc asupra redresării. Recuperarea este fragilă, iar creșterea va încetini deja în 2019.

Rata șomajului în multe state membre se situează peste nivelul de dinaintea crizei. În 2016, mai mult de 20% dintre persoanele care erau dispuse să lucreze nu aveau un loc de muncă sau lucrau mai puțin decât doreau.

În consecință, în ciuda scăderii din ultimii trei ani, sub-ocuparea forței de muncă este încă o chestiune importantă. În cele din urmă, doar șase state membre au revenit la totalul orelor lucrate în 2008 (Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Regatul Unit). Republica Cehă și Austria sunt cele mai lente în recuperare.

Munca part-time involuntară crește și se stabilizează la un nivel înalt. Sărăcia și sărăcia în muncă cresc dramatic, la fel ca și inegalitățile în materie de venituri și bogății. Atât inflația principală, cât și inflația de bază din zona euro rămân sub ținta stabilită de BCE. Formarea capitalului public ca pondere în PIB este în continuare în scădere, ceea ce, împreună cu evoluția salariilor scăzute, împiedică creșterea productivității. Aceste provocări ar fi necesitat resurse financiare adecvate,  pentru o implementare rapidă a PEDS.  Privind pachetul de primăvară, acest lucru nu este posibil sa se intample. .

Criteriile de flexibilitate ale Pactului de stabilitate și creștere (PSC) nu permit spațiul fiscal pentru implementarea PEDS, în special în dimensiunea sa de investiții sociale, prin semestru. Investițiile sociale sunt dependente de ratele de creștere potențiale naționale.  Acest lucru determina riscul accentuării lacunelor între statele membre. Criteriile de flexibilitate din cadrul PSC – care ar putea deschide un spațiu fiscal până la o valoare suplimentară de 1% din PIB – sunt insuficient utilizate. Nu este clar dacă PEDS va autoriza cheltuieli suplimentare pentru reforme structurale orientate spre social, investiții sociale sau utilizarea altor clauze de flexibilitate din cadrul PSC pentru a elimina situațiile critice identificate prin Tabloul de bord social. De fapt, nu există un spațiu fiscal pentru cheltuieli suplimentare pentru a aborda situațiile critice identificate de PEDS și pentru a declanșa convergența socială a condițiilor de muncă și de viață la nivelul UE. Aceasta ar necesita o revizuire rapidă a criteriilor de flexibilitate ale PSC pentru a sprijini mai bine PEDS în semestrul european.

Recomandările zonei euro urmăresc un echilibru dificil între responsabilitatea fiscală și obiectivele sociale. Aceasta este povestea nesfârșită a arhitecturii bazate pe austeritate a Pactului de stabilitate și creștere. Având în vedere că orientarea fiscală ar trebui să rămână neutră (ca urmare a domeniului inadecvat al bugetelor expansive din țările excedentare și a politicilor fiscale prudente, în special pentru a face față criteriilor datoriei), cheltuielile publice pentru prestații de șomaj, pensii, sănătate și îngrijire pe termen lung nu pot progresa . Este pozitiv faptul că recomandările zonei euro fac apel pentru mai multe investiții, locuri de muncă de calitate și eliminarea inegalităților. Cu toate acestea, mulți indicatori sociali (ocuparea forței de muncă, sărăcia, inegalitățile, sănătatea, coeziunea socială) se află încă în „roșu”. Există riscul de descurajare  dacă statele membre nu pot găsi resurse suficiente pentru a stimula cererea internă prin creșteri salariale și investiții publice, pentru a spori productivitatea. Recomandările din zona euro ignoră necesitatea sistemelor de protecție socială care protejează oamenii împotriva șocurilor economice viitoare și în toate etapele vieții lor profesionale și private.

Formarea capitalului public fix ca pondere a PIB-ului atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul zonei euro continuă să urmeze o tendință descendentă începând cu anul 2008, într-o asemenea măsură încât formarea de capital public net a devenit negativă pentru zona euro începând cu 2014. Formarea capitalului fix net în 2017 a fost negativă în Republica Cehă, Spania, Italia, Portugalia și Slovacia.

Multumită tabloului de bord social, o acoperire mai bună, adecvare și eficacitate a protecției sociale se dovedește a fi mai necesară mai mult ca niciodată în rapoartele de țară. Cu toate acestea, domeniile de protecție socială, cum ar fi pensiile, sistemele de sănătate și îngrijirea pe termen lung, se referă în principal doar la măsurarea impactului acestora asupra bugetelor de stat.

Veniturile reale ale pensiilor sunt constrânse în multe state membre. RST-urile încă nu recunosc necesitatea de a asigura un pilon public pentru protecția socială care să asigure acoperirea și adecvarea, cu o responsabilitate din ce în ce mai mare a statului, de a răspunde nevoilor apărute în urma schimbărilor demografice. Dimpotrivă, intervențiile se iau în considerare numai în acele domenii ale protecției sociale care favorizează o piață a muncii mai eficientă și care ajută tranzițiile, cum ar fi îngrijirea copilului și a bătrânilor, accesul la educație și formare, beneficiile de șomaj etc. CES solicită dezvoltarea  unui pilon public puternic pentru pensii și măsuri care să permită investiții în servicii publice de calitate și să reducă procesele de privatizare în sectoarele cheie , cum ar fi școlile și serviciile de sănătate.

O implicare adecvată a partenerilor sociali în punerea în aplicare a reformelor ar trebui să atenueze riscul ca investițiile sociale să ramana încă o dată subdimensionate.

Privind RST – urile propuse, există un număr din ce în ce mai mare de RST-uri „sociale” care urmează să fie implementate. Există un avant pentru stimularea cererii interne, consolidarea capacităților de cheltuieli ale gospodăriilor, în special a celor care depind de salariați.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, statele membre ar trebui să asigure contracte de muncă stabile, o remunerație mai bună și un cadru mai eficient pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Statele membre ar trebui să sprijine durabilitatea unei protecții sociale sănătoase și să permită investiții în sisteme universale, adecvate, eficiente, bazate pe solidaritate. Adoptarea rapidă a recomandării Consiliului privind accesul la protecția social, în aceste condiții, ar constitui un pas important în această direcție

Salariile ca pondere din PIB, au scăzut în cel puțin 12 state membre. În ciuda acestui fapt, rolul salariilor rămâne controversat. Toate analizele intpcmite consolidează ideea că dinamica salariilor reale rămâne subdimensionată în majoritatea țărilor și sectoarelor, în ciuda ingustarii piețelor forței de muncă. De asemenea, este acceptat faptul că evoluțiile dinamice ale salariilor, atunci când sunt transformate într-o cerere internă mai mare, vor sprijini în continuare extinderea economică continuă. Până acum doi ani, Semestrul a susținut retorica salariilor scăzute și demobilizarea negocierilor colective pentru a îmbunătăți competitivitatea. În 2017,  găsim o schimbare de narațiune, mai ales în rapoartele de țară. Cu toate acestea, în acest an, statele membre au primit mai puține recomandări pro-salariale. Acolo unde acestea se regăsesc, susțin dinamica pro -salarii, însă există o larga distribuire între țările excedentare și cele deficitare, în special în zona euro (ca în Germania și în Țările de Jos). Obiectivele CES privind salariile – care includ principiul neintervenției on negocierea colectivă – în semestrul european nu au fost încă atinse. Dar mișcarea sindicală continuă să lupte pentru un nou cadru politic în care UE, guvernele și partenerii sociali recunosc necesitatea de a acorda prioritate politicilor de convergență a salariilor ascendente, insistând asupra consolidării structurilor de negociere colectivă, acoperirii acordurilor colective și, acolo unde există, îmbunătățind nivelul salariilor minime obligatorip.

RST-urile sunt mai puternice în activarea unei ofensive oficiale, concentrându-se pe educație, valorizarea cadrelor didactice, abordarea necorespunzătoare a locurilor de muncă, cooperarea între întreprinderi și instituțiile VET. De asemenea, adesea abordează discriminarea în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă pentru a spori șansele de angajare și participare, în special a femeilor, a tinerilor și a grupurilor dezavantajate, cum ar fi migranții, șomerii pe termen lung sau persoanele cu handicap. Politicile active privind piața muncii sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective. Între timp, adecvarea șomajului și a altor beneficii sociale ar trebui păstrată pentru a asigura beneficiarilor un nivel decent de trai. RST-urile nu se referă direct la calitatea locurilor de muncă, chiar dacă unele dintre acestea încurajează contractele pe durată nedeterminată și abordează condițiile de muncă precare pentru anumite categorii de lucrători independenți.

Despre impactul PEDS și tabloul de bord social

Pentru prima dată, în 2018, CES-ul și-a coordonat afiliații să prezinte propuneri pentru recomandările „sociale” specifice fiecărei țări.

Acest lucru a fost posibil deoarece PEDS și Tabloul de bord social au permis identificarea timpurie a „situațiilor critice” și a potențialelor RST-uri „sociale”. Afiliatii CES din 11 țări au convenit să prezinte propuneri de RST-uri sociale.

Sub coordonarea Secretariatului CES, propunerile sindicale au fost trimise tuturor factorilor de decizie în timp util, la 15 aprilie. Unele lecții pot fi învățate din acest exercițiu.

Din cele 30 de RST-uri propuse de sindicate, 2/3 s-au referit la situațiile critice deja identificate în Rapoartele de țară. Restul de 1/3 se referea la situațiile sociale de urgență  pe care rapoartele țărilor nu le-au detectat.

Acest lucru confirmă faptul că PEDS și tabloul de bord social pot transforma semestrul european într-o societate mai mare, dar există loc de mao bine pentru a alinia analiza la nevoile sociale actuale ale fiecărei țări.

Aproximativ 50% din propunerile sindicale apar în RST-urile propuse de Comisia Europeană. Procentul crește până la 80% dacă se iau în considerare și „considerentele„. Cu toate acestea, în timp ce considerentele au meritul de a răspândi conștientizarea provocărilor sociale, acestea nu au o forță politică. Pe de altă parte, propunerile sindicale ar oferi răspunsuri la nevoile imediate ale lucrătorilor și merită să fie propuse ca recomandări reale. Din păcate, acest lucru este mult mai probabil să se întâmple în țări cu surplusuri mari (de exemplu, în Germania) și mai puțin în țări cu deficit. Încă o dată, convergența socială este puternic limitată de constrângerile PSC.

O „normă europeană” este necesară de urgență pentru a stabili dreptul syndical,  pentru a fi implicate în semestrul european în diferitele etape de analiză, monitorizare și raportare, atât la nivel național, cât și la nivel european. Cadrul instituțional ar trebui adaptat în consecință. Având în vedere că regulamentele UE obligă Comisia Europeană să consulte partenerii sociali, guvernele naționale ar trebui să fie obligate să consulte sindicatele în timp util și în mod semnificativ și la nivelurile corespunzătoare la etapele de referință ale semestrului

CES va continua să ceară implicarea în revizuirea anuală a Tabloului de bord social și a tehnicilor de benchmarking la nivelurile corespunzătoare. Instrumentul intern al CES, care are ca scop avansarea propunerilor de RST intr-un  stadiu incipient, va fi consolidat în setul de instrumente al CES privind Semestrul și va fi disponibil tuturor organizațiilor afiliate ale CES în următorul ciclu al semestrului european 2019. Ofițerii de legătură din organizatiile sindicale (TUSLO),  Comitetul de negociere si Comiteul  de coordonare a salarizării  elaborează un tablou de bord privind salarizarea și negocierea colectivă, care va conduce la o monitorizare autonomă a evoluțiilor negocierilor colective și a salariilor la nivel național, în vederea coordonării politicilor sindicale și, eventual, exercitarea controlului și responsabilității în cadrul semestrului european . O Alianță pentru o convergență a salariilor ascendente va consolida poziția sindicală în cadrul semestrului european.

Implicarea sindicală și dialogul social în Semestrul European

Semestrul european încă suferă din cauza lipsei de supraveghere democratică. Întregul proces rămâne opac. Implicarea sindicatelor în semestrul european este încă limitată. La începutul Semestrului, indicele de implicare a sindicatelor CES (ETUC TU-I Index ) a subliniat 10 situații critice și 10 situații nesatisfăcătoare, deși angajamentul quadripartit pentru un nou început al dialogului social prevede o implicare sporită a partenerilor sociali în Semestru.

Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și politicile sociale EMCO (Comitetul pentru ocuparea forței de muncă) a inițiat o evaluare privind implicarea partenerilor sociali în semestrul european. CES a apreciat încercarea de a îmbunătăți implicarea partenerilor sociali în semestrul european, dar a criticat domeniul de aplicare neclar al exercițiului și concluziile înșelătoare. Aceste erori au fost ajustate doar parțial în rapoartele de țară 2018.

Exercițiul va continua în 2019, implicând țări care au primit RST-uri, a căror implementare implică partenerii sociali și țările în care implicarea sindicală în semestrul european este insuficientă sau inexistentă. CES va solicita ca acest exercițiu să aibă un dublu obiectiv:

EMCO ar trebui să evite interferența în domeniile de politică care se încadrează în competența comună sau exclusivă a partenerilor sociali. Evaluarea reciproca va avea ca scop garantarea unei implicări corespunzătoare a partenerilor sociali cu capacități și resurse adecvate.

În al doilea rând, evaluarea reciproca ar trebui să promoveze bunele practici pentru implicarea organizatiilor sindicale  în semestru pornind de la instrumentul de monitorizare al CES, respectând culturile și legislația națională. Astfel de bune practici ar trebui să se concentreze în principal asupra țărilor care și-au îmbunătățit performanțele în ultimul ciclu de semestru.

CES este convinsa că semestrul european nu trebuie să coordoneze acțiunile statelor membre privind dialogul social. Implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali poate face semestrul european mai democratic, dar dialogul social este un proces separat, care trebuie promovat și sprijinit separat. CES se opune ideii, susținută de unele asociații patronale europene, că dialogul social, și anume la nivelul UE, ar trebui să aibă sarcina specifică de a implementa RST-urile. Dialogul social nu poate fi incurcat în limitele fiscale și macroeconomice ale guvernanței economice a UE. Semestrul european trebuie să respecte autonomia partenerilor sociali și să evite interferența cu domeniile de politică care intră în competența partenerilor sociali. Partenerii sociali trebuie să aibă libertatea de a se angaja în dialog cu factorii de decizie atât la nivel european, cât și la nivel național.

CES consideră că este mai urgent ca EMCO și Comisia Europeană să continue o evaluare reciprocă a nivelului de implicare a partenerilor sociali în etapele de referință ale semestrului, în special la nivel național, în care persistă lacune semnificative. În scopul stabilirii unui cadru european pentru implicarea adecvată, semnificativă și în timp util a sindicatelor (partenerii sociali), norme clare ar trebui să garanteze dreptul partenerilor sociali de a fi consultați de guvernele naționale, inclusiv o clauză de salvgardare care apără autonomia social a partenerilor la nivel național pentru a re-adapta ciclul semestrului european sa aibe impact asupra elaborării planurilor naționale și asupra adoptării recomandărilor specifice fiecărei țări, în conformitate cu Rezoluția CES privind implicarea sindicală în semestru și strategia  pentru implementarea PEDS.

Cu privire la  sprijinul pentru reformele structurale

CES a atras atenția asupra Serviciului de sprijin structural al reformelor (SRSS) al Comisiei Europene, solicitând informații și transparență pentru a informa afiliatii naționali despre proiecte depuse sau în curs de desfășurare. În prezent, statele membre au depus sute de proiecte pentru a primi sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru a elabora și a implementa reforme în aplicarea programelor UE, în aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Rapoartele țărilor menționează domeniile de activitate în care SRSS funcționează în fiecare țară. Este o oportunitate pentru sindicatele naționale să solicite guvernelor lor să fie implicate. CES este gata să ofere asistență afiliatilor sai naționale care doresc să fie implicati în aceste proiecte.

Sesiunea Consiliului de administatie al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca – EUOSHA – Bilbao 2018

In zilele 12 si 13 iunie s-au defasurat la Bilbao (Spania) lucrarile celei de 48-a sesiuni a Consiliului de administatie al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca – EUOSHA.
La lucrari a participat in calitate de reprezentant al lucratorilor din Romania domnul Corneliu CONSTANTINOAIA delegat din partea CNSLR-FRATIA.

Conferintei Organizatiei Internationale a Muncii-ILO – Geneva 2018

Intre 28 Mai -8 Iunie s-a desfasurat la Geneva lucrarile celei de-a 107 sesiuni a Conferintei Organizatiei Internationale a Muncii-ILO.

La lucrari a participat din partea CNSLR-FRATIA doamna Florentina ENACHE.

Mesajul Presedintelui CNSLR-FRĂȚIA cu prilejul Zilei Internaționale a Muncii

“ Ziua Internațională a Muncii  este ziua in care ii onoram  pe cei care s-au  sacrificat  în lupta  pentru  dobandirea drepturilor lucratorilor, cum ar fi libertatea de asociere, dreptul la negocierea colectivă, protecția împotriva discriminării sau exploatării și  siguranța la locul de muncă.
Sindicatele vor apăra întotdeauna valorile fundamentale ale egalității, demnității, dezvoltării, democrației și păcii. Prin realizarea acestor valori, prin forța acțiunii colective și a solidarității, putem îndeplini promisiunea unei lumi mai bune. O lume ale cărei reguli se vor concentra asupra oamenilor.  Suntem convinsi ca sindicatele pot face ca această speranță să devină realitate !
Sarbatorim Ziua de 1 mai cu încredere și hotărâre,  pentru a ne asigura că  principiile si fundamentele mișcării noastre vor deveni piatra de temelie a viitorului ! “

Presedinte
Leonard Barascu

28 aprilie Ziua Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă

De un sfert de secol in data de 28 aprilie, sindicatele din întreaga lume, marcheaza, Ziua internationala Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă si imbolnavirilor profesionale. Confederatia Europeana a Sindicatelor lanseaza cu acest prilej Campania “sindicatele fac locurile de munca mai sigure” Pentru ca în UE, mai mult de 3.700 de lucrători mor în accidente de muncă în fiecare an, și există mai mult de 200.000 de decese ca urmare a bolilor profesionale legate de profesie nevoia de a actiona eficient pentru inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatate salariatilor este mai mult decat evidenta. Este ingrijorator ca numarul accidentelor de munca pe teritoriul uniunii europene ajunge la 3 milioane anual ; practic sunt pierdute 4 zile de munca pe an pentru fiecare angajat european.
Suntem convinsi ca reprezentantii salariatilor cu atributii in domeniul sanatatii si securitatii la locul de munca au capacitate atunci cand sunt desemnati intradevar de cei in randul carora lucreaza, si cand sunt corect informati si instruiti, au capacitatea sa gaseasca, impreuna cu conducatorii locurilor de munca, cele mai bune solutii pentru a pune la adpost viata si sanatatea celor pe care ii reprezinta
Cu această ocazie, CNSLR-FRATIA doreşte să atragă atenţia angajtorilor si autorităţilor asupra consecinţelor grave ale ignorantei si lipsei de preocupare pentru siguranta si sanatatea lucratorilor manifestate forme de organizare a muncii care sacrifică, în goana după maximizarea profitului, viata si integritatea salariatilor.
Numărul accidentelor de muncă din Romania inregistrate anul trecut- vorbim aici de 4632 de accidente din care 172 mortale- dovedeşte că situaţia rămâne în continuare îngrijorătoare.
Dat fiind că Ziua de 28 aprilie are o dublă semnificaţie, fiind concomitant Ziua Internationala a Comemorării Victimelor Accidentelor de Muncă  la locul de muncă, dar şi Ziua Internaţională pentru Sănătate şi Securitate la locul de muncă  subliniem odata in plus important ape care trebuie sa o acordam toti- angajatori, conducatori autoritati, lucratori si reprezentanti ai acestora- atentiei pe care acordam securitatii si sanattii la locul de munca. Pentru ca rezultatele economice bune se pot obtine numai cu lucratori sanatosi care isi desfasoara activtatea fara pericole, in conditii de munca sigure.
Pe 28 Aprilie insa aducem un omagiu celor care au fost lipsiti de aceasta sansa si au cazut victime ale acidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale