Plan de relansare propus de Comunitatea Europeană

Comisia Europeană  propune  un plan de relansare, denumit Next Generation EU, care să conlucreze împreună cu bugetul  UE pe termen lung al UE. Acest fond  va fi în valoare de 750 miliarde de euro pentru ca economia UE să depășească cu succes criza provocată de pandemia de coronavirus. Pentru viitorul cadru financiar multianual, Comisia Europeană propune un buget total de circa 1.100 de miliarde de euro. Ca urmare, capacitatea financiară totală a bugetului UE va fi de 1.850 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Prin instrumentul Next Generation , România va primi 33 miliarde euro. Cele 33 de miliarde de euro vor fi în mare parte fonduri nerambursabile, dar și credite în condiții avantajoase. Pe lângă cele 33 de miliarde de euro din fondurile de relansare, România va beneficia și de peste 40 de miliarde de euro prin intermediul programelor din Cadrul Financiar Multianual, ceea ce face ca fondurile europene disponibile pentru România în următorii șapte ani să se situeze la un nivel fără precedent, de peste 70 de miliarde de euro.

Ca membră a Confederatiei Europene a Sindicatelor, CNSLR- FRATIA salută strategia ambițioasă de recuperare a UE propusă de Ursula von der Leyen. Ne bucurăm că investițiile în economia verde și in digital vor fi privilegiate și că toți banii vor fi direcționați prin fonduri de coeziune economică și socială, garantând astfel păstrarea solidarității, egalității și incluziunii sociale.

Este corect ca investițiile destinate a scoate Europa din recesiune să contribuie la angajamentele UE în ceea ce privește acțiunile climatice și să lupte împotriva șomajului în rândul tinerilor.

Dupa cum a declarat Luca Visentini, secretar general al Confederatiei Europene a Sindicatelor, recuperarea nu trebuie să însemne întoarcerea la situatia dinainte – austeritatea, reducerile și condițiile fiscale insuportabile nu trebuie să se mai întâmple niciodată. Cetățenii și lucrătorii doresc o Europă mai dreaptă și mai ecologică, care să funcționeze mai bine pentru toți.

Finanțarea planului de recuperare acordata intreprinderilor trebuie să fie condiționată de furnizarea de locuri de muncă decente, de plata taxelor și de lucrul pentru obiectivele climatice convenite.

Subliniem că drepturile omului și drepturile sociale, statul de drept, dialogul social și democrația economică și la locul de muncă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, trebuie să fie busolele pentru toate finanțările acordate.

De asemenea, este foarte important ca în programul său de lucru pentru 2020, Comisia Europeană să confirme toate inițiativele care ar stimula o redresare echitabilă și durabilă social, inclusiv pe cele privind transparența salariilor, salariile minime, impozitarea echitabilă, ocuparea tinerilor, agenda de competențe și educația digitală , lucrul pe platforme și normele UE de guvernanță economică. Ceea ce lipsește din programul de lucru este securitatea și sănătatea la locul de muncă și trebuie neaparat  adăugată.

9 MAI – ZIUA EUROPEI

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa.

Există două motive istorice pentru care sărbătorim Ziua Europei pe 9 Mai şi nu pe o altă dată. Această zi marchează terminarea celui de-al Doilea Război Mondial pe 9 Mai 1945, când Germania nazistă a fost învinsă de Coaliţia Naţiunilor Unite. De asemenea, pe 9 Mai 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania de Vest. Acela a fost practic momentul în care s-a născut Uniunea Europeană. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene

Mai multe state aveau să se alăture procesului de construcţie a unei noi Europe, după ce s-a format Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului. Deşi iniţial era vorba doar despre o uniune economică intră cele mai puternice state din Europa, Franţa şi Germania, aceasta a devenit în timp o uniune în drepturi, şi în libertăţi.

Uniunea Europeană creştea cu 4 state în anul 1951, când statele Beneluxului (Belgia, Luxembourg şi Olanda) şi Italia aderau la această comunitate. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană au aderat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007 Bulgaria şi România. Din iulie 2013, o altă ţară a aderat la Uniunea Europeană: Croaţia, devenind astfel cel de-al 28-lea stat membru.

Mesajul de pace, unitate si speranţă lansat acum 70 de ani, se impune cu si mai multa forţă azi, în confruntarea naţiunilor noastre cu COVID 19, pandemia nu cunoaşte frontiere iar in astfel de crize solidaritatea este esenţială.

La 13 ani de la aderare şi la 70 de ani de la concretizarea ideii de uniune a statelor europene, prezentam 20 de indicatori care relevă locul României în Uniunea Europeana ̽ .

 

Populaţie, piaţa muncii, educaţie, sănătate

Nivelul salariului minim din economie (2019)

Locul României în UE – 19

Cu un salariu minim de 466 euro brut pe lună, România se află pe locul 19 în topul statelor UE după nivelul salariului minim. Este printre ultimele locuri, deoarece doar 21 de ţări din Uniunea Europeană au un salariu minim setat prin lege. Ultimul loc din acest punct de vedere este ocupat de Bulgaria (312 euro brut lunar) şi Letonia (430 euro brut lunar).

Rata şomajului (2019)

Locul României în UE – 9

Rata şomajului de 3,9% din România în decembrie 2019 plasează ţara pe locul 9 în UE în rândul statelor cu cel mai scăzut şomaj, în condiţiile în care rata medie a şomajului din UE – 28 de ţări – a fost de 6,2%.

Ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB (2018)

Locul României în UE – 28

România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

Ponderea cheltuielilor cu educaţia din PIB (2018)

Locul României în UE – 28

3,2% din PIB a fost finanţarea sistemului de educaţie din România în 2018. România se află pe ultimul loc în UE din punctul de vedere al finanţării învăţământului. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei este de 4,6% din PIB (în 2018), pe primele locuri fiind Suedia (6,9% din PIB), Danemarca (6,4% din PIB), Belgia (6,2% din PIB) şi Estonia (6,2% din PIB).

Speranţa de viaţă la naştere (2018)

Locul României în UE – 26

Speranţa de viaţă la naştere, de 75,3 ani în România în 2018, plasează România pe locul 26 în UE în funcţie de acest indicator. România se află astfel în faţa Bulgariei şi Letoniei, unde speranţa de viaţă la naştere este de 75, respectiv 75,1 ani. Media UE la acest indicator este de 81 de ani în 2018, cele mai ridicate niveluri fiind înregistrate în Spania (83,5 ani), Italia (83,4 ani) şi Franţa (82,9 ani).

Macroeconomie

Produsul Intern Brut (PIB) / locuitor (2019)

Locul României în UE – 27

Cu un nivel al PIB per capita de 11.400 de euro în 2019, România se află pe locul 27 în UE, în faţa Bulgariei (cu un PIB per locuitor de 8.900 de euro). Media celor 28 de state indică un nivel al PIB per capita de 27.700 de euro, pe primele locuri fiind Luxemburg (cu un PIB per capita de 114.000 de euro), Suedia (82.000 de euro per capita) şi Irlanda (77.000 de euro per capita), potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional.

Rata de creştere a PIB (2019)

Locul României în UE – 6

Creşterea economică de 4,1% din 2019 faţă de anul anterior a plasat România pe locul şase în UE în topul celor mai mari creşteri ale PIB-ului în 2019, după ţări precum Irlanda, care a avut o creştere economică de 5,5% în 2019, Ungaria (4,9%), sau Malta (4,4%). În medie, în 2017 economiile celor 28 de state membre au crescut cu 1,5% faţă de anul anterior, iar cea mai scăzută creştere a PIB a avut-o Italia – de doar 0,3% în 2019 şi Germania – 0,6%.

Nivelul ratei medii anuale a inflaţiei (2017)

Locul României în UE – 2

Rata medie a inflaţiei de 4% în decembrie 2019 poziţionează România pe locul 2 în UE în clasamentul statelor cu cele mai crescute niveluri ale inflaţiei. În 2019, inflaţia medie în UE a fost de 1,6%, cel mai scăzut nivel fiind înregistrat în Portugalia (0,4%), iar cel mai ridicat în Ungaria (4,1%).

 

Nivelul datoriei publice, % din PIB (2019)

Locul României în UE – 7

Nivelul datoriei publice din România – de 35,9% din PIB în 2017 clasează România pe locul 6 în UE în ceea ce priveşte statele cu cele mai scăzute niveluri ale acestui indicator. În 2019, media celor 28 de state membre indica o datorie publică de 84,2% din PIB, cel mai mare nivel fiind înregistrat în Grecia (178,2% din PIB), iar cel mai scăzut în Estonia (20,2% din PIB).

Nivelul deficitului bugetar, % din PIB (2017)

Locul României în UE – 28

Deficitul bugetar de – 4,6% din PIB – plasează România pe locul 28 în rândul statelor UE în ceea ce priveşte acest indicator. Al doilea cel mai mare deficit a fost înregistrat în 2019 în Spania (-3% din PIB), iar cel mai mare excedent bugetar a înregistrat Malta (+3,7% din PIB). Media UE a celor 28 de state în ceea ce priveşte deficitul bugetar din 2019 a fost de -0,8% din PIB.

 

Industria prelucrătoare

Volumul producţiei de automobile (2018)

Locul României în UE – 9

Cu aproape 478.000 de autovehicule produse în 2018, România se află pe locul 9 în UE la acest indicator în 2018 (cele mai recente date agregate), în urcare cu un loc faţă de 2017. Cel mai mare producător auto european este Germania, care a produs peste 5,1 milioane de maşini în 2018.

Agricultură

Producţia totală de floarea-soarelui (2019)

Locul României în UE – 1

România se află pe locul 1 în UE în 2019 la floarea-soarelui, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată.

 

Producţia de porumb (2019)

Locul României în UE – 1

România asigură circa 28% din producţia totală de porumb din Uniunea Europeană şi este pe primul loc din acest punct de vedere, atât ca suprafaţă cultivată, cât şi ca producţie realizată.

 

Producţia de grâu (2019)

Locul României în UE – 4

La grâu România s-a situat pe locul patru în Uniunea Europeană, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, după Franţa, Germania şi Polonia.

Numărul total de ovine (2019)

Locul României în UE – 3

România se află pe locul 3 în UE la producţia de ovine (de circa 10,2 milioane de capete în 2019), după Marea Britanie (22,8 milioane de ovine) şi Spania (15,4 milioane de ovine).

 

Numărul total de bovine (2019)

Locul României în UE – 10

Cu o producţie de aproape 2 milioane de bovine, România se află pe locul 10 în UE la acest indicator. Pe primul loc se află Franţa (cu 18,2 milioane de bovine în 2019, iar pe ultimul loc se află Malta (cu 14.000    de bovine în 2019)

 

Infrastructura

Reţeaua de autostrăzi (2018)

Locul României în UE – 21

Cu 823 de kilometri de autostradă în 2018 (cele mai recente date agregate), România se află pe locul 21 în UE în ceea ce priveşte lungimea reţelei de autostrăzi, în faţa unor state precum Bulgaria, Slovacia sau Lituania. Reţeaua de autostrăzi a crescut cu doar 43 de kilometri în 2019.

 

Reţeaua de cale ferată (2018)

Locul României în UE – 7

Cu aproximativ 10.800 de kilometri de cale ferată în uz, România se află pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte acest indicator, în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, însă în faţa Olandei sau Cehiei.

Înaltă tehnologie

Viteza de descărcare a datelor de pe internet (martie 2020)

Locul României în UE – 1

Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

Ponderea gospodăriilor cu acces la internet (2019)

Locul României în UE – 22

Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

̽ Datele au fost preluate din Ziarul Financiar, editia 08.05.2020, articol semnat de Razvan Botea

 

 

Confederatia Europeana a Sindicatelor sustine ca toate companiile trebuie să suspende plățile către acționari în timpul crizei de coronavirus

Confederatia Europeana a Sindicatelor a adresat un apel Institutiilor Europene si nationale in vederea protejarii locurilor de munca