Vizita în România a comisarului european Nicolas Schmit – responsabil pentru locuri de muncă și drepturi sociale

În cadrul vizitei  în România a comisarului  european Nicolas Schmit- responsabil pentru locuri de muncă și drepturi sociale- a  fost organizată o întâlnire de lucru  cu reprezentanții sindicatelor si ai patronatelor, care a vizat discutarea reformelor sociale din țara noastră precum si contextul actual determinat de conflictul din Ucraina.

Întâlnirea s-a desfășurat pe data de 1 aprilie, la sediul Reprezentanței Comisiei Europene la București. Confederația noastrăa fost reprezentată de domnul Adrian Negoiță– secretar general.

Ajutorul oferit de români celor care au fugit din calea războiului, a fost  mult apreciat la nivel european.În discuțiile purtate în cadrul acestei reuniuni referitoare la răspunsul Uniunii Europene la conflictul din Ucraina și sprijinul acordat refugiaților, au fost prezentate  numeroasele activități de ajutorare, profund solidare,  desfășurate de federațiile si uniunile teritoriale CNSLR-FRĂȚIA: donare de sânge, donare de apă, pachete de mâncare, pachete de igienă pentru refugiați în punctul vamal Siret, donații de bani prin Crucea Roșie, transport gratuit către locuri de cazare, dar și monitorizareași consilierea minorilor care vin fărăpărințiși integrarea acestora în centrele de Asistență Socială.

Unul din punctele referitoare la reformele sociale din țara noastră au vizat Legea dialogului social, aflatăîn dezbatere în diferite propuneri de formule, în forurile de dialog tripartit. Cu această ocazie a fost reiteratăpoziția CNSLR-FRĂȚIA care consideră că reducerea pragului de reprezentativitate față de nivelul actual, atât pentru patronate cât și pentru sindicate, ar conduce și mai mult la slăbirea  dialogului social, argumentele fiind că o organizație sindicală cu mai puțini membri este mai instabilă în primul rând din punct de vedere financiar, mai săracă în resurse și, prin urmare, devine un partener de dialog mai slab, cu capacitate redusă și cu influență mică asupra unui sector de activitate. În ciuda încercării de a reforma dialogul social și aspectele conexe prin Legea 62/2011, acesta rămâne insuficient, având un caracter mai mult formal.

Deficitul de forță de muncă și de competențe în România și reforma serviciului public de ocupare a forței de muncă a fost o altă temă dezbătutăîn cadrul întâlnirii cu comisarul european.

Deficitul de forță de muncă reprezintă un motiv major de preocupare pentru patronate și sindicate, acesta putând determina dezechilibre macroeconomice și financiare, precum și efecte adverse la nivel microeconomic. Printre cauzele acestui deficit ridicat și în creștere de forță de muncă au fost menționate: migrația externă masivă a forței de muncă calificate și de înaltă calificare, mobilitatea geografică internă redusă a forței de muncă, discrepanțele cantitative și calitative între oferta sistemului de învățământ și nevoile reale ale pieței muncii, lipsa de cooperare dintre angajatori și instituțiile cu responsabilități în domeniul ocupării forței de muncă și al formării profesionale a adulților.

Directiva privind salariul minim adecvat la nivel european a fost susținută de reprezentantul confederației noastre cu date concrete:  pentru România, este necesară o astfel de Directivă, în condițiile în care, numărul lucrătorilor expuși sărăciei este în creștere, 15, 4 % dintre lucrători aflându-se sub pragul de sărăcie, fată de media europeana de 9, 4 % (date 2019) ; astfel, tara noastră ocupă din păcate,poziții de top la nivel european în ceea ce privește sărăcia în muncă. Atâta vreme cât salariul minim pe economie în România, în ciuda creșterilor din ultima perioadă, nu reușește să acopere nevoile de bază ale lucrătorilor, nu vom reuși să putem discuta despre atingerea obiectivului de îmbunătățire continuă a condițiilor de viață și de muncă, ca parte a obiectivului de a trăi si a munci într-un spațiu european social.

Pe de altă parte, formele de muncă atipică par sădevină caracteristica principală a actualului mediu de lucru la nivel european, platformele de lucru acoperind un număr din ce in ce mai mare de lucrători. Dar, lucrătorii pe platforme sunt clasificați aproape întotdeauna drept lucrători independenți, ceea ce, în majoritatea sistemelor juridice din Europa, se traduce prin lipsa de  acces sau accesul limitat la protecție, cum ar fi drepturile de negociere colectivă, protecția sănătății și a securității și  la sistemele de securitate socială. Ocuparea și veniturile sunt adesea imprevizibile și determinate de algoritmi care nu pot fi controlați de lucrători. Condițiile de muncă variază în funcție de tipul de platformă, de natura sarcinilor și de nivelul de competențe necesar pentru îndeplinirea lor.

Este motivul pentru care CNSLR-FRĂȚIA susține propunerea de  Directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, drept necesitate pentru a acționa pentru reprezentarea, susținerea si apărarea drepturilor acestor lucrători aflațiîn relații atipice de lucru.

Tot în contextul perturbărilor de pe piața muncii din România se înscriu fenomene  precum îmbătrânirea populației și creșterea vârstei de pensionare, digitalizarea din noul val industrial sau schimbările climatice, la care s-a adăugat pandemia de COVID-19 din ultimii doi ani, cu impact deosebit asupra resursei de forță de muncă.

Toate aceste dezechilibrele produse de schimbarea rapidă a cerințelor pentru anumite locuri de muncă prin automatizare, robotizare, digitalizare, precum și crizele provocate de schimbările climatice și pandemie, impun actualizarea și ridicarea nivelului competențelor în timp real, pentru a putea fi atins echilibrul între cererea și oferta de competențe care să contribuie la o creștere economică sustenabilă, incluzând aici tranziția digitală și tranziția verde.

Aceste obiective au fost incluse în Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020, unde principalul obiectiv a fost ca cel puțin 10% din populația adultă (25-64 ani) să participe în activități de învățare pe tot parcursul vieții. Însă,  în ciuda acestor ținteambițioase, conform Eurostat, în 2020 rata înregistrată a fost de doar 1%, România clasându-se pe ultimul loc în UE la acest indicator. De asemenea, din punct de vedere al competențelor digitale, România este mult sub media UE, în 2021 clasându-se pe locul 26, conform indicelui economiei digitale DESI.

CNSLR-FRĂŢIA se alătură eforturilor naționale, atât prin inițiative cât și prin parteneriate sindicale, pentru a contribui  la ameliorarea acestei situații.

Apreciem beneficăîntâlnirea cu  comisarul european, care a permis pe de o parte prezentarea opiniilor confederației noastre pe temele de actualitate aflate pe agenda de lucru, dar și o oportunitate pentru un schimb benefic de informațiiîntre participanții la dezbateri.