Comunicat CNSLR-Frăția 01.07.2020

C.N.S.L.R – FRATIA îşi exprimă indignarea cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care dă posibilitatea angajatorilor de a reduce discreţionar timpul de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă.
În expunerea de motive prin care guvernanții prezintă doar avantaje ale asa numitei “flexisecurități “, Confederaţia noastră a identificat câteva dintre pericolele care ameninţă lucrătorii :lipsa unui program de lucru predictibil, care să fie negociat cu organizaţiile sindicale; lipsa obligaţiei ca lucrătorii să fie informaţi din timp despre eventualele reduceri ale programului de lucru; posibilitatea diminuării veniturilor lucrătorilor si lipsa garantării unui venit minim decent.
C.N.S.L.R. – FRATIA atrage atentia că protejarea afacerilor – întreprinderi, companii, firme – înseamnă înainte de toate punerea în valoare si grija pentru capitalul uman, repectiv pentru lucrători.
Susţinem necesitatea de a pune în centrul tuturor politicilor la nivel naţional interesul lucrătorilor, pentru locuri de muncă decente, pentru respectarea deplină a drepturilor omului si drepturilor angajaților, pentru o viaţă decentă a tuturor.
Dezaprobăm total lips a deschiderii Guvernului României pentru un dialog social real, care să implice partenerii sociali naționali în proiectarea și implementarea măsurilor naționale.
În consens cu celelalte confederații sindicale, CNSLR-FRATIA susține retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii, înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat, în spiritul principiilor și standardelor europene, împreună cu toți Partenerii sociali.

P R E Ș E D I N T E,
Leonard Sorin BĂRĂSCU

Ziua de 18 iunie este declarată Zi de mobilizare sindicala europeană pentru o redresare durabilă împotriva crizei și a somajului, dupa pandemia COVID-19.

Scopul acestei mobilizari la nivel  european este de a face presiuni asupra liderilor Consiliului European,  care se va desfăşura virtual pe  19 iunie pentru a sprijini planuri de recuperare ambițioase și durabile, in vederea combaterii crizei economice și pentru a  stopa șomajul în masă.

Cu aceasta ocazie, a fost transmisa o scrisoare deschisa tuturor liderilor europeni, membri ai Consiliului European, prin care miscarea sindicala europeana solicită punerea imediată în aplicare a strategiei de recuperare după criza COVID-19,  pentru salvarea locurilor de muncă, pentru o  Europă mai echitabilă,  mai ecologică si mai unită in aceste momente dificile.

Scrisoarea transmisa presedinteului Klaus Iohannis, reprezentantul României in Consiliul European a fost semnată de toti preşedintii celor 4 confederaţii sindicale din România, afiliate la Confederaţia Europeană a Sindicatelor , precum si de secretarul general si presedintele acestui for sindical european.

Scrisoare adresată liderilor europeni

Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai profundă recesiune din istoria sa, iar decizia pe care liderii europeni o vor lua în cadrul reuniunii virtuale a Consiliului European de vineri va avea consecințe efective asupra vieții a milioane de oameni și asupra viitorului Europei în sine, acestea fiind strâns împletite.

Liderii europeni au de făcut o alegere istorică vineri, când vor discuta despre modul în care pot să  oprească  transformarea unei crize de sănătate  într-una economică și socială: vor învăța din lecțiile din 2008, alegând o recuperare bazată pe solidaritate și durabilitate sau vor opta din nou pentru austeritate și autoconservare pe termen scurt, riscând o divizare pe termen lung?

Încrederea publică în UE a scăzut în fiecare stat membru în urma crizei financiare, înregistrându-se un declin dramatic în țările cele mai afectate de regimul de austeritate care a costat locuri de muncă, reducerea salariilor și mutilarea sistemelor de îngrijiri medicale și servicii publice. Încă nu ne-am recuperat pe deplin după acea criză, iar efectele acestui nou șoc încep să se facă simțite.

În primul trimestru al acestui an, PIB-ul UE a înregistrat scăderea cea mai accentuată din ultimii 30 de ani, în timp ce numărul de lucrători a scăzut pentru prima dată din 2013. Aproape 60 de milioane de lucrători au fost concediați sau plasați temporar in șomaj și milioane de companii, în special IMM-urile, sunt expuse riscului de faliment.  Câte dintre aceste locuri de muncă și companii sunt pierdute permanent depinde de răspunsul politic la criză.

Prin urmare, liderii ar trebui să sprijine propunerea Comisiei Europene pentru crearea unui fond de recuperare de 750 miliarde EURO, dintre care două treimi vor veni, în mod just, sub formă de subvenții mai degrabă decât împrumuturi, pentru a nu genera datorii publice nesustenabile suplimentare, precum și un nou buget al UE suficient de mare pentru a face față provocării ce urmează.

Dacă liderii vor face acest lucru și apoi îl vor urmări printr-o acțiune națională inteligentă susținută de această finanțare UE, s-ar putea salva milioane de locuri de muncă și s-ar crea noi locuri de muncă de calitate, iar investițiile publice ar trebui să crească cu o treime – un pas semnificativ în direcția corectă. Acest lucru va trebui să vină împreună cu un sprijin masiv pentru cererea economică internă și productivitate, care pot fi obținute doar printr-o creștere a salariilor negociată de sindicate și angajatori, prin negocieri colective.

Ca și în 2008, există bariere pentru banii alocați. Dar de data aceasta condițiile propuse nu pot fi legate de consolidarea fiscală, ci trebuie să fie investiții în tranziția la o economie verde și o economie digitală, mai degrabă decât în privatizări sau în distrugerea negocierii colective. Aceste condiții sunt un început, dar investițiile sunt, de asemenea, necesare pentru a aborda problema ocupării tinerilor și pentru a sprijini serviciile publice, asistența medicală și educația și formarea.

Nici un ban din partea UE nu ar trebui să se aloce acelor întreprinderi care refuză să negocieze salariile și condițiile de muncă cu sindicatele sau care privează serviciile publice de finanțare prin sustragere și evaziune fiscală. De asemenea, întreprinderile care obțin bani publici ar trebui să ofere locuri de muncă decente și să lucreze la obiectivele climatice într-un mod corect din punct de vedere social. Acestea fiind spuse, angajatorii și sindicatele ar trebui să fie implicați în conceperea și punerea în aplicare a planurilor naționale de recuperare.

Planul de recuperare are potențialul de a restabili  încrederea în Europa,  încredere pe care cetățenii și-au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală în viața lucrătorilor atunci când aceștia au nevoie cel mai mult. Dar acest lucru nu e posibil  dacă  planul există doar pe hârtie și dacă nu ajunge la timp la lucrători și la companii pentru a face diferența. Lucrătorii nu le vor mulțumi liderilor lor naționali doar pentru că au purtat discuții interminabile pe tema unui plan care le-ar putea salva locurile de muncă.

Planul are sprijinul majorității statelor membre și a unor lideri puternici, precum președintele francez Emmanuel Macron și  cancelarul german Angela Merkel.

Facem apel la adversarii planului să-și asume responsabilitatea și să nu îndemne spre adoptarea unor condiții dure, care ar marca țările lovite cel mai tare de coronavirus și le-ar aduce un grad mai mare de austeritate.

Nici o țară nu a provocat această pandemie și niciuna nu trebuie lăsată să plătească pe cont propriu pentru consecințele acesteia. La fel cum virusul nu a respectat granițele, nici recesiunea nu o  va face. Pe o piață unică europeană, o criză care lovește într-o parte a Europei va slăbi economia de pe întregul continent.

Și inevitabil, o altă criză economică și socială prelungită va deveni o criză politică pentru UE, punând în pericol coeziunea europeană, democrația și viitorul proiectului european. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai  unită în aceste momente dificile.

Liderii trebuie să facă ceea ce trebuie pentru a construi o Uniune Europeană care să-și protejeze cetățenii, lucrătorii și întreprinderile.

Comunicat de Presă al Confederaţiei Europene a Sindicatelor – 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de decizia Consiliului European cu privire la Planul de recuperare al UE

Peste 42 de milioane de locuri de muncă sunt în joc în functie de dezbaterile din cadrul Consiliului European cu privire la planul de redresare al UE.

Acesta este numărul de lucrători care se afla în șomaj temporar pe durata crizei cauzate de coronavirus, potrivit cercetărilor Institutului European al Sindicatelor.

Înaintea reuniunii de vineri, CES sustine că liderii au responsabilitatea de a salva cât mai multe dintre aceste locuri de muncă prin adoptarea planului de recuperare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană.

Acesta vine după o creștere a somajului permanent de 400.000 persoane în doar o lună, Europa de Nord și Vest înregistrand lovituri semnificative (Suedia + 0,7, Olanda + 0,5) împreună cu estul și sudul.

Pe lângă salvarea locurilor de muncă, cifrele Comisiei Europene arată că investiția suplimentară va asigura că salariile reale vor deveni mai mari în următorul deceniu.

Într-un apel către liderii europeni, secretarul general al CES, Luca Visentini, a declarat: „Planul de recuperare are potențialul de a restabili în sfârșit încrederea în Europa, incredere pe care cetățenii au pierdut-o în timpul ultimei crize, făcând o diferență reală pentru viețile lucratorilor atunci când au nevoie de ea mai mult.  Dar suportul nu este bun dacă există doar pe hârtie. Banii trebuie să ajungă la timp la lucrători și companii pentru a face o diferență reală. Lucratorii nu le vor mulțumi liderilor naționali pentru că au blocat un plan care le-ar putea salva locurile de muncă cu discuții interminabile. Aceștia au responsabilitatea de a face ceea ce trebuie, prevenind o altă criză economică și socială prelungită care riscă să devină o criză politică pentru UE. Planul de recuperare este singurul mod de a garanta că Europa va fi mai dreaptă, mai ecologică și mai unită în aceste momente dificile.”

Numărul lucrătorilor aflați în șomaj temporar în fiecare stat membru este:

Franta: 11.3 milioane (47.8% din numarul total de lucratori)
Germania: 10.1milioane (26.9%)
Italia: 8.3milioane (46.6%)
Spania: 4 milioane ( 24.1%)
Olanda: 1.7milioane  (23.2%)
Austria: 1.3milioane  (31.6%)
Belgia: 1.3milioane  (31.5%)
Romania: 1milion  (15.3%)
Irlanda: 600,000 (30.8%)
Croatia: 500,000 (34.2%)
Suedia: 500,000 (11.1%)
Polonia: 400,000 (3.1%)
Slovenia: 300,000 (35.6%)
Republica Ceha: 200,000 (4.6%)
Danemarca: 200,000 (7.8%)
Luxemburg: 200,000 (44.4%)
Portugalia: 200,000 (5%)
Bulgaria: 100,000 (3.6%)
Finlanda: 100,000 (4.6%)
Slovacia: 100,000 (4.6%)

Sursa: ETUI Policy Brief no.7, 2020 ‘Ensuring fair short-time work – a European overview’ (Garantarea muncii de scurta durata echitabile – o imagine de ansamblu europeana) https://www.etui.org/sites/default/files/2020-06/Covid-19%2BShorttime%2Bwork%2BMüller%2BSchulten%2BPolicy%2BBrief%2B2020.07%281%29.pdf