Digitalizarea și simplificarea relaţiilor de muncă
In contextul determinat de pandemia Covid-19, când au fost necesare măsuri care să contribuie la reducerea efectelor negative determinate de răspândirea virusului si să se adopte măsuri pentru a limita riscul de excluziune socială si riscul de creştere a şomajului,
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale a organizat pe data de 7 septembrie o dezbatere referitoare la Digitalizare si simplificarea relaţiilor de muncă.
Aceasta dezbatere s-a impus ca urmare a faptului că digitalizarea parţială realizată până în prezent determină o adaptare a infrastructurii şi procedurilor pe piaţa muncii. Se impune un inventar serios al platformelor existente dar mai ales a modului în care acestea interactionează sau nu. Având în vederea că statul a rămas mult în urma faţă de ceea ce înseamnă facilitarea serviciilor pentru cetăţeni, este nevoie să se coaguleze un consens pe temele propuse pentru simplificarea relaţiilor de muncă.
Temele de discutie, care, dacă se vor bucura de consensul partenerilor sociali se vor regăsi în modificari ale Codului Muncii, sunt următoarele:
Măsura 1 Digitalizarea Codului Muncii
– contract individual de muncă in format electronic cu semnatura electronică autorizată; arhivă electronică
Măsura 2 Simplificarea procedurilor de SSM
– realizarea instructajului SSM online, cu semnatura electronică; eliminarea răspunderii angajatorului pentru siguranţa angajatului în timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă
Măsura 3 Flexibilizarea relaţiilor de muncă
– scurtarea perioadei de preaviz, de la 20 la 10 zile lucratoare pentru funcţiile de conducere si 5 zile pentru funcţiile de execuţie;
– scurtarea perioadei de probă de la 90 la 30 zile pentru funcţiile de execuţie si la 60 de zile pentru funcţiile de conducere;
– stabilirea ca perioadă de repaus, a oricăror 2 zile din săptămână, prin comun acord angajat- angajator. Eliminarea obligaţiei ca 12 ore de muncă să fie urmate de 24 ore de repaus, angajatul având posibilitatea de a opta pentru orele de repaus, până la finalul lunii.
Nu se va putea lucra mai mult de 5 zile consecutiv, timp de 12 ore/ zi.
– pentru situatii de forţă majoră, angajatorul va acorda un termen de preaviz de minimum 5 zile lucrătoare.
– pentru cazul in care locul de desfăşurare al activităţii nu coincide cu sediul societăţii, angajatorul poate prezenta organelor de control CIM al angajatilor în format electronic.
Măsura 4 Munca la domiciliu
– Angajaţii care activează în sistemul public nu vor putea lucra în regim de telemuncă, ci doar in regim de muncă la domiciliu- având in vedere utilizarea documentelor de serviciu
Măsura 5 Telemunca
– Verificarea activitătii telesalariatului se va face doar prin utilizarea TIC
– Telemunca va putea fi prestată din orice loc, cu condiţia conexiunii la internet sau telefonie fără obligaţia de a se menţiona în CIM locaţia în care telesalariatul îşi desfaşoară activitatea
– Telemunca se poate presta utilizand resursele/ echipamentele tehnice proprii ale salariatului
Măsura 6 Salariul pe ora
– Introducerea conceptului de plata a salariului/ora
Dupa cum se observa, toate aceste masuri sunt în favoarea angajatorilor, întreprinzatorilor, niciuna NU este pentru lucrător.
Dezbaterile avute din partea reprezentantilor sindicali au fost deosebit de critice, concluzionând că se doreşte transformarea lucrătorului într-un sclav modern.
Inţelegem că se doreşte să facem macar paşi mărunţi în sensul digitalizarii relaţiilor de muncă, dar acest lucru trebuie sa se facă treptat, prin acorduri, NU prin modificarea codului legislativ.
Sustinerea noastră ca organizatii sindicale este ca flexibilizarea relatiilor de muncă trebuie sa însemne si securitatea lucrătorilor din toate punctele de vedere ( echilibru viaţă profesională-viaţa de familie, condiţii de muncă, timp de muncă, etc)
Pe de altă parte, digitalizarea este legată de formare profesională, pentru up-gradarea cunoştintelor si abilitatilor de utilizare a tehnologiei. Forţa de muncă este din ce în ce mai puţin pregatită să facă faţă cerinţelor de pe piaţa muncii. Negocierile colective au fost distruse si se văd efectele.
Pentru a face fata acestor numeroase provocări se impune un dialog bazat pe încredere si cooperare, cu bune intenţii si valorizarea sursei celei mai importante din întreg circuitul economic şi anume resursa umană.
60 de milioane de lucrători depind de Fondul de relansare al UE
Peste 10 la sută din populația UE se bazează pe fondul de relansare pentru a evita sau a scăpa de șomaj, după cum au transmis sindicatele liderilor naționali înaintea Summit-ului crucial al UE, care se va desfăşura in perioada 17-18 iulie 2020..
Confederația Europeană a Sindicatelor le-a scris liderilor instituțiilor UE și tuturor celor 27 de șefi de stat pentru a-i îndemna să nu întârzie în continuare adoptarea pachetului de 750 de miliarde de euro necesar pentru salvarea și crearea de locuri de muncă.
Reamintim liderilor naţionali că, în prezent:
– 45 de milioane de lucrători se află în scheme de lucru pe timp scurt, ale căror locuri de muncă depind de investiții
– 14,3 milioane de șomeri permanenți în UE – cu 900.000 în timpul crizei
– 2 milioane de lucrători cu contracte pe termen scurt, vulnerabili la șomaj
In scrisoarea secretarului general ETUC, Luca Visentini și a președintelui Laurent Berger se spune:
„Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa un Plan de recuperare a UE acum. Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie luată de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.”
De asemenea, Confederația Europeană a Sindicatelor solicită liderilor UE să apere urmatoarele idei, în timpul negocierilor privind pachetul de relansare:
– Nicio creștere a cotei de împrumuturi pentru a reduce impactul asupra datoriei naționale
– Nicio reducere a CFM pentru a proteja coeziunea și fondurile sociale
– Fără drepturi de veto sau condiționalități bugetare pentru planurile naționale de redresare
Textul integral al scrisorii
Prognozele referitoare la recesiune și șomaj continuă să se agraveze. Prognoza economică de vară a Comisiei Europene prevede o recesiune mai severă în 2020 decât prognoza sa de primăvară și un nivel mai redus de redresare în 2021. „ Este nevoie de acțiune urgentă pentru a opri evolutia crizei locurilor de muncă într- o criză socială” este principalul titlu al OCDE pentru perspectivele lor, privind ocuparea forței de muncă, din iulie 2020.
În primele trei luni ale restricțiilor Covid-19, șomajul a crescut cu 900.000 în toată UE, la un total șocant de 14,3 milioane. Confederatia Europeană a Sindicatelor estimează că în prezent 45 de milioane de lucrători se află în scheme de muncă pe termen scurt și prezintă un risc grav de șomaj, alături de cele 2,5 milioane de lucrători care au contracte pe termen scurt. Împreună, acestea sunt peste 60 de milioane de motive pentru a lansa ACUM un Plan de recuperare a UE.
Aceste cifre economice alarmante vor avea consecințe sociale și politice severe, care vor deveni punctul culminant al situației deja inacceptabile: inegalitatea este mult prea mare; plata medie a lucrătorilor dintr-o treime din țările UE este mai mică decât acum zece ani sau aproape la fel ca acum zece ani; și Covid-19 a aratat efectele reducerilor și investițiilor insuficiente din sănătate, îngrijire socială și alte servicii. Recuperarea lentă și foarte „inegală” din criza de mai bine de un deceniu acum amenință să fie copleșită de un tsunami de recesiune cauzat de pandemie.
Acesta este motivul pentru care mișcarea sindicală din întreaga Europă solicită fiecărui șef de guvern sau stat din Uniunea Europeană – să își asume responsabilitatea colectivă de a sprijini Planul de recuperare al UE de 750 de miliarde de euro, propus în cadrul reuniunii Consiliului European din 17-18 iulie.
În plus, vă rugăm să:
- NU creșteți cota creditelor in pachet, pentru a nu face ca datoria multor state membre să nu fie sustenabilă;
- NU reduceti suma CFM propusă de Comisia UE, pentru a evita un risc grav de reducere a politicii de coeziune, în special FSE +;
- NU introduceti drepturile de veto și condiționalitățile bugetare pe Planurile naționale de recuperare, ceea ce ar dăuna potențialului strategiei de recuperare propusă, pentru a preveni o masivă criză economică și de ocupare a forței de muncă în UE.
- Vă rugăm să fiți de acord ca redresarea sa fie orientată de Green Deal, Agenda digitală, Pilonul european pentru drepturile sociale și Obiectivele de Dezvoltare Durabila ale ONU.
Planul de recuperare este probabil cea mai importantă decizie de luat de Uniunea Europeană de mai bine de un deceniu și nu poate fi amânată din nou. Întârzierea riscă să împingă milioane de oameni în șomaj, cu costuri financiare pentru guverne mult mai mari decât finanțarea recuperării.
Nu uitați cine a muncit și și-a pus viața în pericol, prin criza Covid-19 pentru a oferi servicii esențiale – care au activitatea suspendată sau sunt împinsi în șomaj, vor fi cei care lucrează, adesea lucrătorii remunerati cel mai puțin, familiile lor și comunitățile lor, care vor suferi cel mai mult dacă nu reușiți să ajungeți la un acord cu privire la un Plan de recuperare favorabil și ambițios al UE.
Acordul asupra acestui aspect trebuie să fie cea mai înaltă prioritate socială, economică și politică a Uniunii Europene și a conducătorilor acesteia.
Comunicat CNSLR-Frăția 01.07.2020
C.N.S.L.R – FRATIA îşi exprimă indignarea cu privire la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, care dă posibilitatea angajatorilor de a reduce discreţionar timpul de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă.
În expunerea de motive prin care guvernanții prezintă doar avantaje ale asa numitei “flexisecurități “, Confederaţia noastră a identificat câteva dintre pericolele care ameninţă lucrătorii :lipsa unui program de lucru predictibil, care să fie negociat cu organizaţiile sindicale; lipsa obligaţiei ca lucrătorii să fie informaţi din timp despre eventualele reduceri ale programului de lucru; posibilitatea diminuării veniturilor lucrătorilor si lipsa garantării unui venit minim decent.
C.N.S.L.R. – FRATIA atrage atentia că protejarea afacerilor – întreprinderi, companii, firme – înseamnă înainte de toate punerea în valoare si grija pentru capitalul uman, repectiv pentru lucrători.
Susţinem necesitatea de a pune în centrul tuturor politicilor la nivel naţional interesul lucrătorilor, pentru locuri de muncă decente, pentru respectarea deplină a drepturilor omului si drepturilor angajaților, pentru o viaţă decentă a tuturor.
Dezaprobăm total lips a deschiderii Guvernului României pentru un dialog social real, care să implice partenerii sociali naționali în proiectarea și implementarea măsurilor naționale.
În consens cu celelalte confederații sindicale, CNSLR-FRATIA susține retragerea proiectului de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului Muncii, înlocuirea acestuia cu un alt proiect elaborat, în spiritul principiilor și standardelor europene, împreună cu toți Partenerii sociali.
P R E Ș E D I N T E,
Leonard Sorin BĂRĂSCU