Asistenții judiciari nominalizați de CNSLR-Frăția cer un Statut profesional la standarde europene!
Cei 25 de asistenți judiciari nominalizați de Confederația CNSLR-Frăția în instanțele de judecată s-au întâlnit astăzi, 2 iulie 2022, cu conducerea organizației pentru a identifica împreună măsurile care se impun pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă în cadrul instanțelor. La dezbatere au participat președintele Confederației CNSLR-Frăția, Leonard Bărăscu, vicepreședinții Cristi Godinac și Florea Dobrescu, secretarul general Adrian Negoiță, directorul general al confederației, Dumitru Hohan împreună cu coordonatorii regionali, Călin Cociș, Ghiorghe Huluță, Valeriu Partene, Popa Valentin, Dinu Marcel și avocații confederației Ioana Hașotti și Ștefan Bucur.
În cadrul întâlnirii s-au evidențiat problemele cu care se confruntă asistenții judiciari, printre care se află lipsa unui Statut profesional, motiv pentru care se impune, de urgență, modificarea legii în baza căreia funcționează asistenții judiciari la standarde europene.
S-a convenit ca până la următoarea întâlnire la care va fi invitat și ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, să fie definitivat un Proiect de lege privind aplicarea unor măsuri urgente pentru unificarea și eficientizarea jurisdicției sociale specializate.
Este evident că modernizarea, eficientizarea și clarificarea jurisdicției sociale, a conflictelor de muncă și asigurărilor sociale nu mai poate fi amânată, având în vedere că în acest moment actuala organizare nu mai face față exigențelor social-economice, juridice, constituționale și convenționale actuale, constituind o frână în instaurarea păcii sociale și a dezvoltării societății românești.
Asistenții judiciari nu sunt apărați în acest moment de niciun statut profesional, fiind expuși la tot felul de încercări de denaturare și subordonare a activității lor de participare la judecată, mergând până la excluderea din completul de judecată și transformare „de facto” a acestora în grefieri documentariști sau asistenți personali ai judecătorului, ceea ce este inacceptabil într-un stat de drept. În acest sens, pentru a nu mai exista confuzii în activitatea asistentului judiciar, denumire devenită anacronică și eronată, se impune schimbarea acesteia, după modelul european, în cea de Înalți Consilieri ai Justiției.
În acest moment este necesară o suplimentare a numărului de asistenți judiciari și nu o redistribuire a acestora, cum se procedează în acest moment, fără a se ține cont de criterii obiective, cum ar fi complexitatea cauzelor. Se impune, de asemenea, numirea acestora și pentru completele de la Curțile de Apel. S-a remarcat faptul că de multe ori, opiniile separate ale asistenților judiciari au provocat soluționarea favorabilă a cauzelor la Curțile de Apel.
În finalul dezbaterii, liderii Confederației CNSLR-Frăția i-au asigurat pe asistenții judiciari că vor susține în fața Ministerului Justiției, dar și în cadrul Consiliului Național Tripartit toate problemele semnalate deoarece misiunea este comună: asigurarea unei justiții corecte și eficiente pentru apărarea drepturilor cetățenilor.
Secretariat General CNSLR-Frăția
9 mai – o zi cu triplă semnificație istorică: Ziua Europei, a independenței și sfârșitul celui de-al doilea război mondial
Pe data de 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul de externe al Franței, rostea o declarație istorică, considerată drept piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi. Declaraţia descria un plan ambiţios pentru a asigura pacea pe termen lung în Europa de după război, fiind considerată începutul Uniunii Europene de astăzi. “Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporționale cu pericolele care o ameninţă” .
În 2022, Europa rămâne unită în acțiunile sale în favoarea păcii și sprijină europenii de pretutindeni.
Sărbătorirea zilei de 9 mai, Ziua Europei, reprezintă în fiecare an o nouă ocazie de apropiere a Europei și insituțiilor europene de cetăţenii săi; anul acesta vocile cetățenilor sunt amplificate de Conferința privind viitorul Europei, care oferă un spațiu unitar pentru oameni și idei, pentru a crea un viitor mai bun pentru Europa, un viitor mai bun pentru noi toți.
CNSLR- FRĂȚIA susține nevoia unei Uniuni Europene sociale, solidă și credibilă, care promovează convergența economică și socială, care crează politici care să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni, o Europă în care sunt respectate libertățile fundamentale: libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor, o Europă în care toți cetățenii săi sunt liberi să trăiască, să studieze sau să lucreze.
Ca organizație sindicală puternică, membră a Conferaţiei Europene a Sindicatelor, avem datoria de a veghea pentru ca drepturile fundamentale să fie respectate pentru a ne asigura că Europa rămâne un model de prosperitate, stabilitate și toleranță.
La mulți ani, tuturor cetățenilor europeni!
Comunicat al Confederației Europene a lucrătorilor cu prilejul zilei de 28 aprilie, “Ziua internațională a comemorării victimelor accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale”
Ziua Memorială a Lucrătorilor: până în 2030 sunt posibile încă 30.000 de decese la locul de muncă, care ar putea fi prevenite
Cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Lucrătorilor, sindicatele avertizează că aproape 30.000 de oameni își pot pierde viața la locul de muncă în UE în acest deceniu, dacă nu se iau măsuri pentru a face locurile de muncă mai sigure.
Numărul accidentelor mortale la locul de muncă a scăzut lent în ultimul deceniu, deși progresul a fost departe de a fi constant, numărul deceselor crescând din nou în 2019, potrivit datelor Eurostat.
După cum constată o analiză a Institutului Sindical European-ETUI, alte 27.041 de decese la locul de muncă sunt posibile între 2020 și 2029 dacă schimbările continuă în același ritm ca în ultimul deceniu (vezi nota finala).
Peste 30 de ani, decesele la locul de muncă, nu se așteaptă să scadă – deloc în Spania, se așteaptă că situația se va înrăutăți în Franța și nu vor dispărea definitiv în Europa. Totuși, ele ar putea fi eliminate până în 2030 dacă ar exista voință politică.
Numărul de decese la locul de muncă preconizate în acest deceniu și anul în care accidentele mortale la locul de muncă vor fi eliminate în anumite state membre, dacă vor continua tendințele 2010-2019 :
|
Țara |
Nivel actual al numărului de decese |
Anul în care se estimează că vor dispare complet |
|
Polonia |
563 | 2027 |
|
Portugalia |
481 | 2030 |
|
România |
1451 | 2036 |
|
Austria |
694 |
2037 |
| Italia | 3434 |
2042 |
|
Germania |
3143 |
2044 |
| Cehia | 851 |
2052 |
|
Franța |
7803 | Niciodată |
| Spania | 3191 |
Niciodată |
|
EU27 |
27.041 |
2055 |
Constatările au loc în momentul în care Confederația Europeană a Sindicatelor lansează un Manifest pentru Zero decese la locul de muncă, prin care se cere liderilor europeni să „vorbească” despre salvarea vieților lucrătorilor.
Manifestul – care a fost semnat de miniștri, deputați europeni, personalități, împreună cu experți de top în sănătatea și securitatea în muncă și lideri de sindicat – a solicitat o creștere a instruirii în domeniul sănătății și siguranței la locul de muncă, a inspecțiilor și a sancțiunilor, pentru a pune capăt deceselor la locul de muncă până în 2030.
În prezent, în Europa au loc cu o jumătate de milion de inspecții mai puține la locul de muncă decât la începutul ultimului deceniu, a constatat analiza Confederaţiei Europene a Sindicatelor, cercetând datele Organizației Internaționale a Muncii.
Pe lângă accidentele la locul de muncă, Confederaţia Europeană a Sindicatelor le solicită și liderilor UE să facă mai mult pentru a pune capăt îmbolnăvirilor de cancer, care încă iau viața a peste 100.000 de oameni în fiecare an, precum și pentru a proteja lucrătorii de fenomenele meteorologice extreme în creștere cauzate de schimbările climatice.
Secretarul general adjunct al CES Claes-Mikael Stahl a spus:
„Nimeni nu trebuie să plece de acasă îngrijorat dacă se va întoarce sau nu pentru a-și vedea familia după orele de muncă. Dar aceasta este realitatea de zi cu zi pentru mulți lucrători, adesea, din cauza angajatorilor iresponsabili care sunt preocupați pentru a-si crește profiturile și a politicienilor care atacă regulile de siguranță și inspecțiile de munca din motive ideologice.
„Mii de oameni încă își pierd viața în fiecare an în accidente brutale – și evitabile – pe șantierele de construcții, în fabrici și la alte locuri de muncă. Milioane de oameni au murit, de asemenea, după ce au fost expuși zilnic la substanțe care cauzează cancer la locul de muncă.
„În timp ce decesele la locul de muncă ar putea părea ceva din alt secol, aceste tragedii vor continua să se întâmple în Europa pentru cel puțin încă 30 de ani de acum înainte. Acest lucru nu este inevitabil însă.
„De Ziua Internațională a Comemorării Lucrătorilor, ne amintim de morți și jurăm că vom lupta pentru cei vii. Dacă politicienii sunt dispuși să acționeze, am putea obține Zero decese la locul de muncă până în 2030. Este timpul ca viețile lucrătorilor să devină o prioritate.”
Notă
Proiecție bazată pe baza de date a statisticilor europene privind accidentele de muncă (ESAW), regresia liniară a fost utilizată pentru a prezice numărul de accidente mortale la locul de muncă în anii următori. Numărul de accidente mortale la locul de muncă a fost prevăzut separat pentru o selecție de state membre și pentru UE27 în ansamblu. Pentru UE27, timpul estimat accidente mortale anuale cu R² = .63, F(1, 7) = 11.7, p = .01.
MANIFEST ZERO DECESE
Oamenii merg la muncă pentru a-și câștiga traiul – pentru a-și asigura nevoile lor, ale familiei lor și rudelor lor .
Și totuși, în fiecare zi, în întreaga UE, doisprezece persoane nu se mai întorc acasă după serviciu – pentru că mor la serviciu. Departe de a le asigura traiul, munca ii ucide, lăsând familiile acestora să sufere emoțional, financiar și în multe alte moduri.
Astăzi, de Ziua Internațională de comemorare, ne amintim de acești lucrători și lucrătoare care au murit sau au fost răniți la locul de muncă, și îndemnăm Uniunea Europeană, guvernele statelor membre și angajatorii să pună capăt acestui dureros decont… Pledăm pentru un obiectiv zero decese la locul de muncă.
Acest obiectiv nu reprezintă o utopie. Tendința de diminuare a numărului de accidente mortale de muncă și eliminarea acestora sunt realizabile.
Pe de altă parte, în timp ce accidentele mortale la locul de munca scad, cresc cazurile de boli profesionale. Aproximativ 10.000 de lucrători mor în fiecare an de cancer profesional cauzat de expunerea la substanțe periculoase. Programul lung de lucru și presiunea psihologică la locul de muncă sunt responsabili de boli de inimă, accident vascular cerebral, depresie și sinucidere. Posturile defectuoase de lucru, mișcările repetitive și manipularea sarcinilor grele duc la dureri de spate și tulburări musculo-scheletice care, la rândul lor, pot provoca depresie și incapacitate de muncă.
Noi provocări în materie de sănătate și securitate apar din cauza condițiilor meteorologice şi temperaturilor extreme precum şi noilor forme de muncă în afara locurilor tradiţionale de muncă precum telemunca şi lucru pe platformă care se dezvolta cu repeziciune . COVID a arătat, de asemenea, că locul de muncă poate fi o sursă importantă de contagiere care a dus la moartea a mii de lucrători. Este necesar să ne pregătim mai bine, fie la serviciu sau în altă parte, pentru a face față noilor pandemii.
Actuala strategie europeană pentru sănătate și securitate presupune că „Trebuie depuse toate eforturile pentru a reduce pe cât posibil evenimentele la locul de muncă, în conformitate cu „viziune zero” în ceea ce privește decesele la locul de muncă în Uniunea Europeana”. Acesta este un început bun, dar nu sunt suficiente promisiunile pentru a atinge obiectivul zero decese la locul de muncă.
Facem apel la Uniunea Europeană, la guvernele statelor membre și angajatorilor să se angajeze cu adevărat și să lanseze acțiunile necesare pentru a realiza acest lucru. Europa trebuie să facă mult mai mult și mai degrabă acțiuni decât discursuri lungi.
Acest lucru necesită eforturi comune și concertate pentru:
• a preveni accidentele de muncă și îmbolnăvirile profesionale, eliminarea expunerii la substanțe periculoase și cancerigene şi pregătirea pentru pandemii;
• asigurarea sănătății fizice și psihice a lucrătorilor ca punctul de plecare pentru organizarea și amenajarea muncii și a locului de muncă.
Acest lucru va necesita acțiuni la nivel european, național, sectorial și de unitate, în special prin inițiative legislative, implicând sindicatele și angajatorii, în scopul îmbunătățirii educației și instruirii, prevenire și protecție, informare, formare şi control, sau chiar aplicarea de pedepse.
Solicitam ca astfel de acțiuni să fie lansat de viitoarea Comisie Europeană și viitorul Parlament European din 2024, pe lângă măsurile legislative pe care Comisia trebuie să ia în timpul mandatului actual , cu scopul
ZERO
DECESE
Până în 2030.