Pachet legislativ mai echilibrat privind dreptul societăților comerciale

/în /de

Astăzi, deputații europeni din Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă din Parlamentul European au votat pentru un Pachet legislativ mai echilibrat privind dreptul societăților comerciale, îmbunătățind drepturile lucrătorilor.

„În loc de o propunere care oferă noi oportunități doar companiilor, avem acum o propunere care echilibrează mobilitatea companiei cu drepturile lucrătorilor„, a declarat Peter Scherrer, secretar general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

„Deputații europeni au făcut o ameliorare majoră a propunerii Comisiei Europene privind  Legea, incorectă și exagerată, referitoare la  societățile comerciale. Depinde de deputații europeni din cadrul Comisiei pentru afaceri juridice să sprijine un pachet mai echilibrat atunci când vor vota în decembrie „.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a decis că societățile care își mută sediul dintr-o țară UE în alta trebuie : 

  • să acorde drepturi complete la informare și consultare lucrătorilor lor
  • să asigure reprezentarea lucrătorilor în consiliul societății
  • să aibă o activitate economică reală în țara în care se deplasează – pentru a evita multiplicarea companiilor tip cutie poștală

 „Pentru prima dată, propunerea ETUC de consolidare a democrației la locul de muncă în toate statele membre ale UE, inclusiv în sălile de consiliu, a fost acceptată ca o cale de urmat.

 „Democrația la locul de muncă este un element vital al unei Europe mai sociale. Solicităm tuturor eurodeputaților să demonstreze că sunt serioși cand e vorba de  o Europă mai bună. „

La multi ani, Pilonului European de Drepturi Sociale !

/în /de

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES)  sărbătoreste astăzi ziua de naștere a Pilonului European de  Drepturi Sociale cu Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și  comisarul Marianne Thyssen.

Luca Visentini, secretar general al CES, a prezentat comisarului pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale un tort  și o felicitare cu mesajul „Drăguţule pilon, iti dorim o zi de naștere încântătoare. Ne-ai dat speranță pentru viitor. Fie ca tu să crești pentru a îți împlini  pe deplin potențialul.”

„Pilonul Social a făcut progrese importante în doar un an”, a spus Luca Visentini, „și mai sunt încă multe de făcut în viitor„.

Pilonul european al drepturilor sociale a fost adoptat pe  17 noiembrie 2017 la Summitul de la Göteborg. UE s-a angajat  sa respecte  principii importante, inclusiv dreptul la salarii echitabile, echilibrul dintre viața profesională și cea privată, sănătatea și siguranța la locul de muncă și serviciile esențiale de bună calitate.

Au fost lansate câteva inițiative pozitive pentru punerea sa în aplicare, in special proiectul de directivă privind echilibrul dintre viața profesională și viața privata și condițiile de muncă transparente și previzibile, precum și propunerea privind  Autoritatea europeana a muncii.

„Propunerile actuale trebuie să fie adoptate înainte de alegerile europene și facem apel la Parlamentul European și la guverne să contribuie la acest lucru„, a adăugat Luca Visentini. „Inițiativele noi trebuie să fie prezentate de noua Comisie Europeană care va fi desemnată anul viitor , și de către statele membre la nivel național. „

Punerea  în practică a pilonului social înseamnă legislația, politica economică și socială, finanțarea și alte inițiative – atat la nivel european cat si national,  acum și în viitor. Sindicatele și angajatorii au, de asemenea, un rol în punerea în aplicare a pilonului social, în special prin dialog social și negociere colectivă.

Mesajul  transmis conducerii Comisiei Europene adopta si o notă mai serioasă, spunând: „Cu această ocazie fericită, este păcat că nu toată lumea poate obține o bucată de tort”  reamintind instituțiilor UE dificultățile cu care se confruntă ” toti lucratorii din toate țările, care lucrează în condiții nedrepte, cei care întâmpină dificultăți în a-și îndeplini obiectivele din cauza salariilor de mizerie sau a absentei salariilor  și tuturor celor care sunt prinși în contracte de zero ore sau în false activitati independente. Pilonul promite să abordeze aceste probleme și sperăm că va oferi în curând soluții reale „.

Tot în Parlamentul European de la Strasbourg, pentru a marca ziua de naștere a Pilonului, au fost secretarii confederali CES, Liina Carr și Esther Lynch.

Confederatia Europeana a Sindicatelor  a oferit, de asemenea,  un tort și o felicitare vice-președintelui Timmermans.

Comitetul Confederatiei Europene a Sindicatelor privind migratia, mobilitatea si incluziunea – 30 octombrie 2018

/în /de

Pe data de 30 octombrie 2018, s-a desfasurat reuniunea Comitetului Confederatiei Europene a Sindicatelor privind migratia, mobilitatea si incluziunea. La aceasta reuniune, ca reprezentant al miscarii sindicale din Romania, a participat Florentina Enache. In cadrul intalnirii au fost prezentate cele mai recente evolutii la nivel european cu privire la mobilitate si migratie.

A fost dezbatut documentul cu privire la initiativele in domeniul migratiei si refugiatilor, document aprobat de Comitetul executiv largit  al CES, din luna septembrie.

In document sunt prezentate o serie de actiuni care pot fi initiate la nivel national pentru a garanta drepturile refugiatilor si ale solicitantilor de azil, pentru a contribui la constructia unei Europe bazata pe solidaritate, democratie si toleranta.  Dintre aceste amintim:

  • cooperarea cu guvernele care sprijină poziția CES privind migrația;
  • opozitia fata de sloganurile și acțiunile extremei drepte, scrisori deschise ale liderilor de sindicat care apără drepturile migranților și refugiaților,  publicate în ziarele naționale;
  • participarea la inițiativa cetățenilor «Suntem o Europa primitoare », contribuind la strangerea a un milion de semnături până în aprilie 2019. Aceasta initiativa  este în prezent în curs de desfășurare în următoarele țări: AT, BE, BG, HR, FI, FR, EL, HU, IT, LU, NL, RO, SK, SL și mai multe confederații naționale deja sprijină în mod deschis;
  • acțiuni pe social media, cum ar fi refugiații, nu dușmani, „Europa, arată partea ta umană“;
  • organizarea în fiecare țară, a cel puțin un eveniment sindical bazat pe poziția CES privind migrația, în  pregatirea  alegerilor europene și a Congresului CES;
  • promovarea și punerea în aplicare a Parteneriatului pentru integrarea refugiaților în piața forței de muncă prin dialog cu angajatorii și instituțiile la nivel național;
  • construirea de alianțe și de participarea la acțiunile societății civile, inclusiv activități de sensibilizare, evenimente și demonstrații care sprijină o abordare a migrației bazată pe solidaritate și drepturile omului;
  • utilizarea instrumentelor CES privind migrația, inclusiv rețeaua de UnionMigrantNet și broșura activitățile CES-CSI, “Actiuni sindicale pentru a promova drepturile lucrătorilor migranți fără documente (sans- papiers ) “ .

In timpul alocat dezbaterilor referitoare la initiativele implementate la nivel national, reprezentanta noastra a facut o prezentare a cadrului general din tara noastra si in contextul unei migratii importantate a fortei de munca, colaborarea dezvoltata cu CGIL Italia, in domeniul apararii drepturilor lucratorilor români migranti.

Romania nu este o destinatie pentru un flux masiv de imigranti, fiind mai degraba o tara de tranzitie, pentru imigrantii dornici de a se stabili in tarile din nordul si vestul Europei.

Statisticile  de care dispunem arata ca sunt  57.461 imigranti din 132 de țări

  • Țările de origine:  Moldova – 9831, Turcia – 8815, China – 7359, Siria – 4136, Irak
  • 115 din state membre UE, SEE şi Confederaţia Elveţiană (Italia – 11369, Germania – 5265, Franţa – 4378)

5.710 persoane aflate în România în scop de muncă, din care 2.346 cu autorizaţii de munca

In domeniul azilului:

  • 620 persoane au avut acces la procedura de azil. Cei mai mulţi solicitanţi de azil provin din Siria (616), Afganistan (277) şi Irak (212).
  • 691 persoane au primit o formă de protecţie, dintre care 354 au primit statut de refugiat şi 346 protecţie subsidiară (internațională).

Problema tarii noastre insa o reprezinta migratia cetatenilor români catre alte tari din Europa. Cel mai recent raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) arată că ţara noastră este a doua într-un top mondial al migraţiei, după Siria, ţară lovită de un război civil; în ultimii 10 ani 3 milioane de români s-au stabilit peste hotare.Specialiştii spun că în câţiva ani, România ar putea sa rămână fără forţă de muncă .

Iata ce ne spun statisticile bazate pe datele furnizate de catre ONU:

  • In 1990, Polonia avea 37,954 milioane de locuitori, iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 38,104 milioane locuitori, adica are o crestere usoara de populatie;
  • In 1990, Ungaria avea 10,377 milioane de locuitori iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 9,688 milioane locuitori, adica are o scadere de populatie de 7%;
  • In 1990, Republica Ceha avea 10,341 milioane de locuitori, iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 10,625 milioane locuitori, adica are o crestere de populatie de aproape 3%;
  • In 1990, actuala Slovacie avea 5,288 milioane de locuitori, iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 5,449 milioane locuitori, adica are o crestere de populatie de peste 3%;
  • In 1990, Bulgaria avea 8,841 milioane de locuitori, iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 7,036 milioane locuitori, adica are o scadere de populatie de peste 25%;
  • In 1990, Romania avea 23,489 milioane de locuitori, iar in 2018 se estimeaza ca a ajuns la 19,524 milioane locuitori, adica are o scadere de populatie de peste 20%

In statisticile oficiale, se regasesc tarile de destinatie ale emigrantilor români:

  • 190.091 romani se afla in Italia, aflam din buletinul statistic italian;
  • 856 romani sunt identificati de statistica Spaniola pe teritoriul Regatului („Estadistica del Padron continuo”, elaborat de catre INE – Instituto Nacional de Estatisdistica, 2018);
  • 750 romani se afla in Portugalia;
  • 780 romani au ajuns in Germania;
  • 988 romani sunt recenzati oficial in Franta;
  • 000 romani se afla pe insulele britanice;
  • 242 cetateni romani lucreaza in Austria(„Osterreich – Auslander nach Staatsangehorigkeiten 2018 – Statistik”);
  • 659 romani sunt recenzati in Olanda;
  • 669 compatrioti de-ai nostri sunt in Belgia;
  • 299 romani sunt recenzati in Danemarca si inca 29.546 in Suedia;
  • 500 romani au emigrat in Canada dupa 1990 si inca 154.838 au emigrat, dupa 1986, in SUA.

Daca in anul 1990, forta de munca din Romania era de 12.097.140 cetateni, la sfarsitul anului 2017, ea era estimata de catre Banca Mondiala la doar 8.833.530 persoane, adica la nivelul de aproximativ doua treimi fata de referinta 1990.
Amplitudinea pierderilor Romaniei din cauza emigratiei  este 27 %, rata covarsitor de mare  fata de 7 % – rata scaderii fortei de munca la nivelul Europei Centrale si Baltice din cauza emigratiei spre Vestul bogat al continentului (  forta de munca agregata din aceasta regiune a scazut de la 52.811.559 persoane la 49.099.558 persoane)

Ca profil, emigrantul român este un om tânăr, nu neapărat necalificat. Căpşunarii au fost un fenomen caracteristic primului deceniul de după 1989. Acum, pleacă foarte mulţi oameni calificaţi, cu studii superioare, care nu se pot realiza în România. Pleacă şi foarte mulţi studenţi şi chiar elevi; motivul principal este cel economic, oamenii pleacă pentru că pot câştiga mai bine. Dar mai sunt şi alte motive ale plecării masive. Perspectiva de a face performanţă în carieră, de a se împlini profesional. Aici, mulţi se simt plafonaţi. Lipsa de investiţii, lipsa de finanţare în educaţie, cercetare şi alte domenii importante şi-au spus cuvântul. Din păcate, nu văd modificări care să schimbe lucrurile în bine. Chiar dacă unele salarii au mai crescut, ele sunt incomparabile cu veniturile din alte state. Astfel,  in ceea ce priveste salariul net mediu, salariul mediu net din Romania reprezinta doar 32% din cel similar din Italia, 31% fata de cel din Spania, 25% fata de cel din Germania, 26% fata de salariul mediu net din Franta.

Cea mai importantă resursă a unui stat este resursa umană, ori România rămâne fără forţă de muncă. În ceea ce priveşte consecinţele pentru România, specialiştii spun că sunt dezastruoase. Jumătate din populaţia activă din România a plecat în străinătate. Au fost ani în care resursa financiară trimisă în ţară de românii care muncesc în străinătate a ajutat foarte mult economia ţării, dar acest lucru se va termina. Practic, aceşti oameni vor avea din ce în ce mai puţine conexiuni cu ţara. În aceste condiţii, România va rămâne fără forţă de muncă. Acest lucru este foarte vizibil mai ales în judeţele din vestul ţării. Coroborat cu declinul demografic, migraţia populaţiei active va fi devastator pentru România. Practic, aceşti oameni, în loc să contribuie la PIB-ul României, contribuie la PIB-ul altor ţări.

Astfel, în 2015, peste 28.000 de români au obţinut cetăţenia altui stat membru al Uniunii Europene. Dintre aceştia, 50,7% şi-au luat cetăţenia italiană, 10,7% pe cea germană, iar 9,2% cetăţenia ungară

Zeci de mii de migranti roamani au acceptat condiții grele de muncă, condiții care seamănă în multe cazuri cu sclavia modernă. Angajatorii din vestul Europei aduc muncitori din țările est-europene pentru că acceptă un salariu mic, de doar câțiva euro pe oră și condiiții grele de muncă, inclusiv un program de 10/12 ore de muncă pe zi.

Conform unei noi statistici întocmite de Coldiretti din Italia, în agricultura italiană există în mod regulat 345.000 de lucrători străini provenind din 157 țări diferite, reprezentând un sfert din totalul lucrătorilor necesari în câmpurile italiene; lucrătorii cei mai numeroși dintre străinii care prestează munci agricole în Italia sunt românii, cu un număr de aproximativ 119.839 de muncitori.

Acestea sunt doar cifrele oficiale, dar lucrătorii străini din agricultură sunt cu siguranță mai mulți. Mii de cazuri de exploatare sunt înregistrate în fiecare an, cazuri în care lucrătorii muncesc fără nici un contract, la negru, pentru 2, 3 euro la oră, trăind în barăci insalubre și fără condiții  minime necesare pentru un trai decent.

Avand in vedere aceste situatii, CNSLR- FRATIA s-a implicat in Campania inițiată de Sindicatul CGIL-FLAI Puglia, adresată muncitorilor proveniți din România, Bulgaria și Macedonia care lucrează permanent sau sezonier în cooperativele agricole/fermele din Provincia Taranto. In cadrul acestei campanii care a fost lansată și broșura intitulată ”Protecția în Domeniu” adresată muncitorilor de cetățenie română din agricultură.

Broșura este rezultatul colaborării dintre Consulatul General al României la Bari si Sindicatului CGIL Puglia, si conține materiale în limba italiană și română privind drepturile muncitorilor din agricultură, în conformitate cu legislația muncii din Republica Italiană, datele de contact ale oficiului consular, precum și serviciile consulare prestate prin portalul extern al E-Cons.

Autoritățile italiene acordă o importanță deosebită situației muncitorilor din agricultură, în mod special în cadrul colaborării cu sindicatele din această ramură pentru combaterea fenomenului de ”Caporalat”, combaterea muncii la negru și a exploatării prin muncă.

Pe data de 26 iulie 2018, a avut loc inaugurarea celui de al doilea info-kioșk instalat în Regiunea Puglia, după cel inaugurat la Bari în luna mai a.c. Punctul de informare a fost amplasat la sediul CGIL din localitatea Ginosa, conform protocolului de cooperare semnat de Consulatul General al României la Bari și sindicatul CGIL Puglia (Confederazione Generale Italiana del Lavoro).

Pe de alta parte, Ministerul Romanilor de Pretutindeni, constientizand  importanța informării, atât înainte de plecarea la muncă în străinătate, cât și după momentul sosirii, și a  riscurilor de a deveni victime ale abuzurilor, a initiat campania națională “Informare acasă! Siguranță în lume!”; aceasta campanie a fost derulata în perioada mai-iunie a.c., într-o primă etapă dedicată tinerilor, și reluată în septembrie,  adresandu-se adulților care intenționează să lucreze ca sezonieri în agricultură în Spania, Italia sau alte state.

 România, prin Consulatul General de la Bari, este prima țară care a încheiat un protocol de cooperare cu sindicatul italian FLAI CGIL – Puglia, pentru sprijinirea cetățenilor români ce își desfășoară activitatea în agricultură, asistență socială (badante) și construcții, conform competențelor și prevederilor legale.

Directiva Comitetului Pentru Ocuparea Forței de Muncă al Parlamentului European privind condițiile de muncă transparente și previzibile

/în /de

Pe data de 18 octombrie 2018, in cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă al Parlamentului European, a fost votata modificarea  Directivei privind condițiile de muncă transparente și previzibile.

Această directivă este una dintre măsurile legislative în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale. Aceasta stabilește noi norme ale UE pentru a proteja lucrătorii, în special cei care nu au un loc de muncă stabil sau permanent.

Au fost câștigate multe îmbunătățiri, dar suntem doar la jumătatea drumului. Următorul pas este votul întregului Parlament European – cel mai probabil care are loc săptămâna viitoare. Organizatiile sindicale din intreaga Europa isi vor contacta deputații europeni pentru a se asigura că Parlamentul va confirma  deciziile luate în cadrul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă. Apoi, lupta pentru a menține aceste îmbunătățiri se îndreaptă spre „Trialog”, unde se așteptă la o rezistență majoră din partea unor state membre.

Votul  a asigurat numeroase îmbunătățiri, cum ar fi :

  • Directiva acoperă acum, printre altele, lucrătorii care lucrează cu contract zero ore și cei cu program redus, lucrătorii pe platforme, liber profesioniștii și majoritatea persoanelor care lucrează în sectorul civil și public;
  • Informațiile esențiale privind relația de muncă trebuie date în prima zi de lucru;
  • Angajatorii sunt acum obligați să dea lucrătorului detaliile de contact ale reprezentantului sindical;
  • Angajatorii nu vor mai putea să ceară lucrătorilor cursul de formare de care au nevoie pentru a-și îndeplini sarcina, iar directiva va impune, de asemenea, ca muncitorii să fie plătiți în timp ce aceștia urmeaza cursul de formare; acest lucru ar trebui să pună capăt practicii perioadelor de probă neremunerate;
  • limitarea perioadei în care un lucrător poate beneficia de perioada de proba la 25% din contract sau la șase luni , cu excepția unor circumstanțe foarte limitate;
  • protejarea capacitatii sindicatelor de a încheia acorduri colective la nivel național sau sectorial pentru a adapta unele dintre prevederi, iar sindicatele să pună în aplicare aceste convenții colective;
  • Asigurarea salariilor și a condițiilor egale, precum si protecția socială a lucrătorilor, indiferent de tipul relațiilor lor de muncă;
  • să se asigure că lucrătorii detașați au dreptul la informații privind remunerația lor înainte de a părăsi țara lor de origine;
  • a interzis practica angajatorilor care opresc lucrătorii să meargă la un alt loc de muncă, cu excepția unor circumstanțe foarte limitate și după consultarea partenerilor sociali;
  • Statele membre sunt încurajate să interzică utilizarea contractelor cu durată zero;
  • condiția ca lucrătorii care au contracte de ore neregulate să aibă dreptul de a fi plătiți dacă schimbarea lor este anulată cu o instiintare in scurt timp;
  • condiția ca, după o perioadă de șase luni, să se considere că un contract de muncă este legal avand cel puțin 75% din numărul de ore lucrate în ultimele șase luni;
  • Statele membre sunt obligate să protejeze lucrătorii (și reprezentanții sindicatelor), de la represalii de la angajatorul lor, atunci cand solicită mai multe ore sau diferite ore de muncă
  • Angajatorii vor fi obligați din punct de vedere legal să acorde o atenție deosebită lucrătorilor care solicită mai multe ore sau timp de lucru diferit și un răspuns motivat;
  • Asigurarea dreptului la reintegrare în caz de concediere în exercitarea drepturilor prevăzute de prezenta directivă;
  • Statele membre trebuie să implice partenerii sociali în punerea în aplicare a directivei;
  • Statele membre trebuie să dispună de sancțiuni eficiente, disuasive și proporționale, inclusiv compensații, și să se asigure că nu se vor evita prevederile directivelor;
  • Statele membre trebuie să se asigure că sindicatele pot depune plângeri pentru lucrători.

C.N.S.L.R.-FRĂȚIA, preocupată de problemele cu care se confruntă cei peste 80.000 de membri de sindicat ai FEDERAȚIEI SINDICATELOR DIN EDUCAȚIE „SPIRU HARET“

/în /de
Citește mai mult

C.N.S.L.R. – Frăția susține revendicările angajaților de la Filarmonica Banatul și eforturile FAIR-MediaSind de soluționare a conflictului de muncă!

/în /de
Citește mai mult

CNSLR Frăția a participat la Bratislava la seminarul cu tema „Consolidarea dialogului social european și a relațiilor industriale, în perioada 20-21 septembrie 2018

/în /de
Citește mai mult

Pe data de 20.09.2018, la Palatul Victoria, a avut loc ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social

/în /de

C O M U N I C A T

Joi, 20.09.2018, la Palatul Victoria, a avut loc ședința Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, la care au participat doamna Prim Ministru, Viorica DĂNCILĂ, împreună cu toți factorii responsabili din cadrul ministerelor de resort, cei ai Casei Naționale de Pensii,  reprezentanții confederațiilor sindicale și cei ai confederațiilor patronale.

Din partea C.N.S.L.R.-FRĂȚIA,  a participat domnul Președinte Leonard BĂRĂSCU.

În deschiderea ședinței, doamna Prim Ministru Viorica DĂNCILĂ a propus sindicatelor și patronatelor să facă o scurtă prezentare a problemelor pe care acestea le au, , la nivel sectorial.
Propunerile primite din partea organizațiilor sindicale, membre ale confederației, legate de Legea pensiilor și cea a dialogului social, au fost susținute de domnul Președinte Leonard BĂRĂSCU.

În partea a doua a întâlnirii, doamna Lia Olguța VASILESCU a prezentat sindicatelor și patronatelor, noua Lege a pensiilor, prin care s-a creat cadrul legislativ, atât pentru actualii angajați, viitori pensionari în sistemul public, dar și pentru pensionari, în ceea ce privește creșterea punctului de pensie, conform  calendarului pe care Guvernul și l-a propus .

Atât partea sindicală, cât și cea patronală au primit asigurări din partea doamnei ministru Lia Olguța VASILESCU că, în situația în care aplicarea Legii pensiilor  ar crea probleme financiare majore, acestea vor fi reglementate prin Ordonanță de Urgență.

Conform unui act normativ care urmează a fi elaborat de către Guvern, reprezentanții Ministerului Muncii Solidarității Sociale și Justiției, împreună cu cei ai Ministerului Finanțelor Publice, preconizează ca, începând cu anul 2019, salariul minim să crească cu 150 lei brut, până în 2020, când se va ajunge la 2.500 lei.

Doamna Prim Ministru Viorica DĂNCILĂ a apreciat că Proiectul realizat de Ministerul Muncii se bazează pe principii sănătoase, care să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii publice, dar şi venituri mai mari românilor., considerând că este un proiect care rezolvă, în primul rând, inechităţile din sistemul public de pensii şi care va duce la creşteri substanţiale ale pensiilor.

Tototdată, C.N.S.L.R.-FRĂȚIA  a susținut  necesitatea modificării Legii Dialogului Social, conform propunerilor primite de la federațiile membre,.

Totodată, unul dintre obiectivele majore ale actualei guvernări, pe care s-a pus accentul în mod deosebit, în cadrul întâlnirii de ieri, a fost cel legat de elaborarea, coordonare şi planificarea politicilor la nivelul administraţiei publice central, prin  îmbunătăţirea calităţii actului guvernamental şi a managementului politicilor publice.

Având în vedere faptul că Guvernul a modificat și completat legislația achizițiilor publice, s-a convenit ca forma propusă  să fie înaintată, spre consultare  părții sindicale, care a susținut necesitatea unor amendamente, în ceea ce privește  simplificarea, clarificarea și corelarea unele prevederi, precum  reducerea termenelor în procesul de atribuire a contractelor publice.

Ședința Consiliului Național Tripartit a fost apreciată, în mod pozitiv, de către partea sindicală, considerându-se că, prin seriozitatea subiectelor abordate, a fost creat un cadru de consultare și analiză a proiectelor de programe și strategii elaborate la nivel guvernamental, precum și solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială și economică.

 

PREȘEDINTE,
Leonard Sorin BĂRĂSCU

 

 

 

 

 

Președintele Federației Agro-Frăția Dl. Vasile Stroe a efectuat o vizită de lucru în Italia în perioada 23-27 iulie 2018

/în /de
Citește mai mult

Poziția CES: evaluarea semestrului european, adoptată la Comitetul Executiv din 25-26 iunie 2018

/în /de

 Rezumat

Semestrul european 2018 a arătat o atenție sporită impactului social al politicilor propuse în cadrul guvernanței economice a UE. Acesta este rezultatul Pilonului European al Drepturilor Sociale (PEDS). Cu toate acestea, coordonarea politicilor sociale rămâne o provocare și va rămâne probabil atât timp cât, în conformitate cu normele actuale, constrângerile de stabilitate fiscală domină semestrul european. Restrictiile de stabilitate și de convergență limitează investițiile sociale. Aproape toate țările UE au primit recomandări specifice fiecărei țări (RST) cu un conținut social:

– Accesul pe piața muncii este mai frecvent evidențiat în RST, promovând educația, formarea și participarea pe piața muncii, cu accent pe femei și imigranții (Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Spania, Croația, Italia, Cipru , Letonia, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Finlanda, Marea Britanie).

– Mai puține recomandări decât cele așteptate combat segmentarea pieței muncii, promovând, de asemenea, tranziții către contractele de muncă pe durată nedeterminată (Spania, Țările de Jos).

– În Bulgaria, Republica Cehă, Spania, Croația, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, România, Slovacia sunt recomandate măsuri adecvate de protecție socială și măsuri împotriva sărăciei, inclusiv servicii de sănătate și venituri minime.

– Factorii de productivitate care nu au legatura cu forta de muncă trebuie consolidați în Republica Cehă, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Lituania, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia; acestoa pot include măsuri anticorupție ca și în Republica Cehă, Italia, Ungaria, Malta, Slovacia.

– RST-urile pro- salariale apar doar în Germania, Estonia, Croația, Olanda, România. Modificări fiscale sau referitoare la taxe sunt recomandate în Germania, Franța, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria.

– în anumite RST, ideologia de austeritate survine în recomandările care se referă la sustenabilitatea sistemelor de protecție socială și anume pensiile, sănătatea și îngrijirea pe termen lung, precum în Irlanda, Franța, Croația, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovacia, Finlanda, sau de a pune sub semnul întrebării nivelurile salariale minime obligatorii ca în Franța.

 Preambul

Acesta este sfârșitul primului ciclu al semestrului european de punere în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale și a tabloului său de bord social. Rapoartele de țară 2018 au monitorizat PEDS în fiecare stat membru și au identificat într-o măsură mai mare situațiile critice din domeniul social. Statele membre au fost invitate să se abordeze aceste situatii, fie în planurile lor naționale publicate în aprilie 2018, fie prin punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări 2018.

Merită să ne amintim că Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS) promite convergența ascendentă a condițiilor de viață și de muncă și orientarea semestrului european către progresul social, acordând prioritate reformelor cu efecte redistributive. CES își stabilește prioritățile în Documentul anual al CES privind creșterea economică și progresul social și consultările coordonate privind rapoartele de țară.

Rezultatele semestrului european 2018 și PEDS

Condițiile economice se îmbunătățesc încet, însă efectele crizei, măsurile de austeritate și politicile de dereglementare a pieței forței de muncă încă cântăresc asupra redresării. Recuperarea este fragilă, iar creșterea va încetini deja în 2019.

Rata șomajului în multe state membre se situează peste nivelul de dinaintea crizei. În 2016, mai mult de 20% dintre persoanele care erau dispuse să lucreze nu aveau un loc de muncă sau lucrau mai puțin decât doreau.

În consecință, în ciuda scăderii din ultimii trei ani, sub-ocuparea forței de muncă este încă o chestiune importantă. În cele din urmă, doar șase state membre au revenit la totalul orelor lucrate în 2008 (Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Suedia și Regatul Unit). Republica Cehă și Austria sunt cele mai lente în recuperare.

Munca part-time involuntară crește și se stabilizează la un nivel înalt. Sărăcia și sărăcia în muncă cresc dramatic, la fel ca și inegalitățile în materie de venituri și bogății. Atât inflația principală, cât și inflația de bază din zona euro rămân sub ținta stabilită de BCE. Formarea capitalului public ca pondere în PIB este în continuare în scădere, ceea ce, împreună cu evoluția salariilor scăzute, împiedică creșterea productivității. Aceste provocări ar fi necesitat resurse financiare adecvate,  pentru o implementare rapidă a PEDS.  Privind pachetul de primăvară, acest lucru nu este posibil sa se intample. .

Criteriile de flexibilitate ale Pactului de stabilitate și creștere (PSC) nu permit spațiul fiscal pentru implementarea PEDS, în special în dimensiunea sa de investiții sociale, prin semestru. Investițiile sociale sunt dependente de ratele de creștere potențiale naționale.  Acest lucru determina riscul accentuării lacunelor între statele membre. Criteriile de flexibilitate din cadrul PSC – care ar putea deschide un spațiu fiscal până la o valoare suplimentară de 1% din PIB – sunt insuficient utilizate. Nu este clar dacă PEDS va autoriza cheltuieli suplimentare pentru reforme structurale orientate spre social, investiții sociale sau utilizarea altor clauze de flexibilitate din cadrul PSC pentru a elimina situațiile critice identificate prin Tabloul de bord social. De fapt, nu există un spațiu fiscal pentru cheltuieli suplimentare pentru a aborda situațiile critice identificate de PEDS și pentru a declanșa convergența socială a condițiilor de muncă și de viață la nivelul UE. Aceasta ar necesita o revizuire rapidă a criteriilor de flexibilitate ale PSC pentru a sprijini mai bine PEDS în semestrul european.

Recomandările zonei euro urmăresc un echilibru dificil între responsabilitatea fiscală și obiectivele sociale. Aceasta este povestea nesfârșită a arhitecturii bazate pe austeritate a Pactului de stabilitate și creștere. Având în vedere că orientarea fiscală ar trebui să rămână neutră (ca urmare a domeniului inadecvat al bugetelor expansive din țările excedentare și a politicilor fiscale prudente, în special pentru a face față criteriilor datoriei), cheltuielile publice pentru prestații de șomaj, pensii, sănătate și îngrijire pe termen lung nu pot progresa . Este pozitiv faptul că recomandările zonei euro fac apel pentru mai multe investiții, locuri de muncă de calitate și eliminarea inegalităților. Cu toate acestea, mulți indicatori sociali (ocuparea forței de muncă, sărăcia, inegalitățile, sănătatea, coeziunea socială) se află încă în „roșu”. Există riscul de descurajare  dacă statele membre nu pot găsi resurse suficiente pentru a stimula cererea internă prin creșteri salariale și investiții publice, pentru a spori productivitatea. Recomandările din zona euro ignoră necesitatea sistemelor de protecție socială care protejează oamenii împotriva șocurilor economice viitoare și în toate etapele vieții lor profesionale și private.

Formarea capitalului public fix ca pondere a PIB-ului atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul zonei euro continuă să urmeze o tendință descendentă începând cu anul 2008, într-o asemenea măsură încât formarea de capital public net a devenit negativă pentru zona euro începând cu 2014. Formarea capitalului fix net în 2017 a fost negativă în Republica Cehă, Spania, Italia, Portugalia și Slovacia.

Multumită tabloului de bord social, o acoperire mai bună, adecvare și eficacitate a protecției sociale se dovedește a fi mai necesară mai mult ca niciodată în rapoartele de țară. Cu toate acestea, domeniile de protecție socială, cum ar fi pensiile, sistemele de sănătate și îngrijirea pe termen lung, se referă în principal doar la măsurarea impactului acestora asupra bugetelor de stat.

Veniturile reale ale pensiilor sunt constrânse în multe state membre. RST-urile încă nu recunosc necesitatea de a asigura un pilon public pentru protecția socială care să asigure acoperirea și adecvarea, cu o responsabilitate din ce în ce mai mare a statului, de a răspunde nevoilor apărute în urma schimbărilor demografice. Dimpotrivă, intervențiile se iau în considerare numai în acele domenii ale protecției sociale care favorizează o piață a muncii mai eficientă și care ajută tranzițiile, cum ar fi îngrijirea copilului și a bătrânilor, accesul la educație și formare, beneficiile de șomaj etc. CES solicită dezvoltarea  unui pilon public puternic pentru pensii și măsuri care să permită investiții în servicii publice de calitate și să reducă procesele de privatizare în sectoarele cheie , cum ar fi școlile și serviciile de sănătate.

O implicare adecvată a partenerilor sociali în punerea în aplicare a reformelor ar trebui să atenueze riscul ca investițiile sociale să ramana încă o dată subdimensionate.

Privind RST – urile propuse, există un număr din ce în ce mai mare de RST-uri „sociale” care urmează să fie implementate. Există un avant pentru stimularea cererii interne, consolidarea capacităților de cheltuieli ale gospodăriilor, în special a celor care depind de salariați.

Pentru ca acest lucru să se întâmple, statele membre ar trebui să asigure contracte de muncă stabile, o remunerație mai bună și un cadru mai eficient pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Statele membre ar trebui să sprijine durabilitatea unei protecții sociale sănătoase și să permită investiții în sisteme universale, adecvate, eficiente, bazate pe solidaritate. Adoptarea rapidă a recomandării Consiliului privind accesul la protecția social, în aceste condiții, ar constitui un pas important în această direcție

Salariile ca pondere din PIB, au scăzut în cel puțin 12 state membre. În ciuda acestui fapt, rolul salariilor rămâne controversat. Toate analizele intpcmite consolidează ideea că dinamica salariilor reale rămâne subdimensionată în majoritatea țărilor și sectoarelor, în ciuda ingustarii piețelor forței de muncă. De asemenea, este acceptat faptul că evoluțiile dinamice ale salariilor, atunci când sunt transformate într-o cerere internă mai mare, vor sprijini în continuare extinderea economică continuă. Până acum doi ani, Semestrul a susținut retorica salariilor scăzute și demobilizarea negocierilor colective pentru a îmbunătăți competitivitatea. În 2017,  găsim o schimbare de narațiune, mai ales în rapoartele de țară. Cu toate acestea, în acest an, statele membre au primit mai puține recomandări pro-salariale. Acolo unde acestea se regăsesc, susțin dinamica pro -salarii, însă există o larga distribuire între țările excedentare și cele deficitare, în special în zona euro (ca în Germania și în Țările de Jos). Obiectivele CES privind salariile – care includ principiul neintervenției on negocierea colectivă – în semestrul european nu au fost încă atinse. Dar mișcarea sindicală continuă să lupte pentru un nou cadru politic în care UE, guvernele și partenerii sociali recunosc necesitatea de a acorda prioritate politicilor de convergență a salariilor ascendente, insistând asupra consolidării structurilor de negociere colectivă, acoperirii acordurilor colective și, acolo unde există, îmbunătățind nivelul salariilor minime obligatorip.

RST-urile sunt mai puternice în activarea unei ofensive oficiale, concentrându-se pe educație, valorizarea cadrelor didactice, abordarea necorespunzătoare a locurilor de muncă, cooperarea între întreprinderi și instituțiile VET. De asemenea, adesea abordează discriminarea în ceea ce privește accesul pe piața forței de muncă pentru a spori șansele de angajare și participare, în special a femeilor, a tinerilor și a grupurilor dezavantajate, cum ar fi migranții, șomerii pe termen lung sau persoanele cu handicap. Politicile active privind piața muncii sunt esențiale pentru îndeplinirea acestor obiective. Între timp, adecvarea șomajului și a altor beneficii sociale ar trebui păstrată pentru a asigura beneficiarilor un nivel decent de trai. RST-urile nu se referă direct la calitatea locurilor de muncă, chiar dacă unele dintre acestea încurajează contractele pe durată nedeterminată și abordează condițiile de muncă precare pentru anumite categorii de lucrători independenți.

Despre impactul PEDS și tabloul de bord social

Pentru prima dată, în 2018, CES-ul și-a coordonat afiliații să prezinte propuneri pentru recomandările „sociale” specifice fiecărei țări.

Acest lucru a fost posibil deoarece PEDS și Tabloul de bord social au permis identificarea timpurie a „situațiilor critice” și a potențialelor RST-uri „sociale”. Afiliatii CES din 11 țări au convenit să prezinte propuneri de RST-uri sociale.

Sub coordonarea Secretariatului CES, propunerile sindicale au fost trimise tuturor factorilor de decizie în timp util, la 15 aprilie. Unele lecții pot fi învățate din acest exercițiu.

Din cele 30 de RST-uri propuse de sindicate, 2/3 s-au referit la situațiile critice deja identificate în Rapoartele de țară. Restul de 1/3 se referea la situațiile sociale de urgență  pe care rapoartele țărilor nu le-au detectat.

Acest lucru confirmă faptul că PEDS și tabloul de bord social pot transforma semestrul european într-o societate mai mare, dar există loc de mao bine pentru a alinia analiza la nevoile sociale actuale ale fiecărei țări.

Aproximativ 50% din propunerile sindicale apar în RST-urile propuse de Comisia Europeană. Procentul crește până la 80% dacă se iau în considerare și „considerentele„. Cu toate acestea, în timp ce considerentele au meritul de a răspândi conștientizarea provocărilor sociale, acestea nu au o forță politică. Pe de altă parte, propunerile sindicale ar oferi răspunsuri la nevoile imediate ale lucrătorilor și merită să fie propuse ca recomandări reale. Din păcate, acest lucru este mult mai probabil să se întâmple în țări cu surplusuri mari (de exemplu, în Germania) și mai puțin în țări cu deficit. Încă o dată, convergența socială este puternic limitată de constrângerile PSC.

O „normă europeană” este necesară de urgență pentru a stabili dreptul syndical,  pentru a fi implicate în semestrul european în diferitele etape de analiză, monitorizare și raportare, atât la nivel național, cât și la nivel european. Cadrul instituțional ar trebui adaptat în consecință. Având în vedere că regulamentele UE obligă Comisia Europeană să consulte partenerii sociali, guvernele naționale ar trebui să fie obligate să consulte sindicatele în timp util și în mod semnificativ și la nivelurile corespunzătoare la etapele de referință ale semestrului

CES va continua să ceară implicarea în revizuirea anuală a Tabloului de bord social și a tehnicilor de benchmarking la nivelurile corespunzătoare. Instrumentul intern al CES, care are ca scop avansarea propunerilor de RST intr-un  stadiu incipient, va fi consolidat în setul de instrumente al CES privind Semestrul și va fi disponibil tuturor organizațiilor afiliate ale CES în următorul ciclu al semestrului european 2019. Ofițerii de legătură din organizatiile sindicale (TUSLO),  Comitetul de negociere si Comiteul  de coordonare a salarizării  elaborează un tablou de bord privind salarizarea și negocierea colectivă, care va conduce la o monitorizare autonomă a evoluțiilor negocierilor colective și a salariilor la nivel național, în vederea coordonării politicilor sindicale și, eventual, exercitarea controlului și responsabilității în cadrul semestrului european . O Alianță pentru o convergență a salariilor ascendente va consolida poziția sindicală în cadrul semestrului european.

Implicarea sindicală și dialogul social în Semestrul European

Semestrul european încă suferă din cauza lipsei de supraveghere democratică. Întregul proces rămâne opac. Implicarea sindicatelor în semestrul european este încă limitată. La începutul Semestrului, indicele de implicare a sindicatelor CES (ETUC TU-I Index ) a subliniat 10 situații critice și 10 situații nesatisfăcătoare, deși angajamentul quadripartit pentru un nou început al dialogului social prevede o implicare sporită a partenerilor sociali în Semestru.

Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și politicile sociale EMCO (Comitetul pentru ocuparea forței de muncă) a inițiat o evaluare privind implicarea partenerilor sociali în semestrul european. CES a apreciat încercarea de a îmbunătăți implicarea partenerilor sociali în semestrul european, dar a criticat domeniul de aplicare neclar al exercițiului și concluziile înșelătoare. Aceste erori au fost ajustate doar parțial în rapoartele de țară 2018.

Exercițiul va continua în 2019, implicând țări care au primit RST-uri, a căror implementare implică partenerii sociali și țările în care implicarea sindicală în semestrul european este insuficientă sau inexistentă. CES va solicita ca acest exercițiu să aibă un dublu obiectiv:

EMCO ar trebui să evite interferența în domeniile de politică care se încadrează în competența comună sau exclusivă a partenerilor sociali. Evaluarea reciproca va avea ca scop garantarea unei implicări corespunzătoare a partenerilor sociali cu capacități și resurse adecvate.

În al doilea rând, evaluarea reciproca ar trebui să promoveze bunele practici pentru implicarea organizatiilor sindicale  în semestru pornind de la instrumentul de monitorizare al CES, respectând culturile și legislația națională. Astfel de bune practici ar trebui să se concentreze în principal asupra țărilor care și-au îmbunătățit performanțele în ultimul ciclu de semestru.

CES este convinsa că semestrul european nu trebuie să coordoneze acțiunile statelor membre privind dialogul social. Implicarea corespunzătoare a partenerilor sociali poate face semestrul european mai democratic, dar dialogul social este un proces separat, care trebuie promovat și sprijinit separat. CES se opune ideii, susținută de unele asociații patronale europene, că dialogul social, și anume la nivelul UE, ar trebui să aibă sarcina specifică de a implementa RST-urile. Dialogul social nu poate fi incurcat în limitele fiscale și macroeconomice ale guvernanței economice a UE. Semestrul european trebuie să respecte autonomia partenerilor sociali și să evite interferența cu domeniile de politică care intră în competența partenerilor sociali. Partenerii sociali trebuie să aibă libertatea de a se angaja în dialog cu factorii de decizie atât la nivel european, cât și la nivel național.

CES consideră că este mai urgent ca EMCO și Comisia Europeană să continue o evaluare reciprocă a nivelului de implicare a partenerilor sociali în etapele de referință ale semestrului, în special la nivel național, în care persistă lacune semnificative. În scopul stabilirii unui cadru european pentru implicarea adecvată, semnificativă și în timp util a sindicatelor (partenerii sociali), norme clare ar trebui să garanteze dreptul partenerilor sociali de a fi consultați de guvernele naționale, inclusiv o clauză de salvgardare care apără autonomia social a partenerilor la nivel național pentru a re-adapta ciclul semestrului european sa aibe impact asupra elaborării planurilor naționale și asupra adoptării recomandărilor specifice fiecărei țări, în conformitate cu Rezoluția CES privind implicarea sindicală în semestru și strategia  pentru implementarea PEDS.

Cu privire la  sprijinul pentru reformele structurale

CES a atras atenția asupra Serviciului de sprijin structural al reformelor (SRSS) al Comisiei Europene, solicitând informații și transparență pentru a informa afiliatii naționali despre proiecte depuse sau în curs de desfășurare. În prezent, statele membre au depus sute de proiecte pentru a primi sprijin tehnic din partea Comisiei Europene pentru a elabora și a implementa reforme în aplicarea programelor UE, în aplicarea recomandărilor specifice fiecărei țări. Rapoartele țărilor menționează domeniile de activitate în care SRSS funcționează în fiecare țară. Este o oportunitate pentru sindicatele naționale să solicite guvernelor lor să fie implicate. CES este gata să ofere asistență afiliatilor sai naționale care doresc să fie implicati în aceste proiecte.