Latest News
My latest ramblings.
Enjoy! I definitely got important things to say
15 priorități ale Confederației Europene a Sindicatelor pentru noul mandat al instituțiilor UE
Confederația Europeană a Sindicatelor, care reprezintă 45 de milioane de lucrători din 90 de sindicate naționale din 38 de țări europene și 10 federații sindicale sectoriale europene, prezintă următoarele priorități pentru noul mandat al instituțiilor UE, în special pentru noul program de lucru al Comisiei și agenda strategică pentru următorii cinci ani.
Acestea vizează instituțiile europene și naționale, partenerii sociali și părțile interesate, pentru a construi cooperarea pentru un viitor mai echitabil pentru Europa, bazat pe democrație și justiție socială, tranziție justa, locuri de muncă de calitate, condiții de muncă mai bune și salarii mai mari.
- Viitorul Europei și al democrației
Crearea de alianțe europene pentru democrație, implicând parteneri sociali și organizații ale societății civile, alături de reprezentanți politici și instituționali.
Asigurarea participării depline a partenerilor sociali la anunțata Conferință privind Viitorul Europei și la orice alte consultări și propuneri conexe cu privire la Viitorul Europei, statul de drept și eventuale reforme constituționale și modificări de tratat, inclusiv un rol mai puternic pentru Parlamentul European și extinderea votului majorității calificate, cu respectarea deplină a negocierilor și acordurilor autonome ale partenerilor sociali.
Toate aceste inițiative ar trebui să urmărească realizarea unui Contract Social European reînnoit, a unui Protocol de Progres Social și a unui dialog social și a unei democrații mai puternice la locul de muncă, asigurând în același timp că toate politicile UE respectă sustenabilitatea socială și de mediu.
- Guvernanța economică
Lansarea unui plan extraordinar de investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, prin implementarea unei capacități fiscale care să permită investiții publice și investiții în servicii publice.
Reformarea cadrului de politică economică europeană pentru a promova investiții publice și private sporite, pentru a obține o convergență economică ascendentă între statele membre și pentru a crește coeziunea economică și socială, urmărind în același timp obiectivele climatice.
Îmbunătățirea Pactului european de stabilitate și creștere, guvernanța UEM, procesul Semestrului European și bugetul UE, pentru a le face mai investiționale, prietenoase cu mediul și aspectele sociale și pentru a implementa „regula de aur”, care presupune ca noua investiție publică să fie finanțată și dedusă din calculele deficitului, în cadrul obiectivelor Pactului de stabilitate și creștere.
A se lua în considerare introducerea unui sistem european de reasigurare a șomajului, pentru a combate șocurile macroeconomice pe piețele forței de muncă.
A se lua în considerare introducerea condiționalitatilor sociale și de mediu în utilizarea fondurilor europene. În special, condiționalitatile sociale pentru FSE + ar trebui să includă respectarea principiilor Pilonului European al Drepturilor Sociale, precum și dialogul social, negocierile colective și drepturile de participare a lucrătorilor.
- Politica fiscală
Lupta împotriva evitării plăților impozitelor și evaziunii fiscale, inclusiv prin alianțe cu organizațiile societății civile.
Respectarea deplină a faptului că politica de impozitare a veniturilor personale rămâne o competență națională, creșterea progresivă a ratelor de impozitare a veniturilor personale, precum și ratele maxime de impozitare.
Implementarea unei baze comune, consolidată, de impozite pe profit pentru toate întreprinderile din UE. Implementarea unei rate minime comune de impozitare a companiilor și contracararea scăderii ratelor de impozit pe profit. Prevenirea evitării impozitelor în modelele de afaceri digitale.
- Salariile și negocierile colective
Realizarea creșterilor salariale și a convergenței salariale ascendente în Europa, pentru a rezolva lacunele salariale dintre și în interiorul țărilor (în special între est și vest), îmbunătățirea ponderii salariale în economie, reducerea inegalităților și sporirea cererii interne și a productivității – inclusiv prin:
- Toate instrumentele disponibile de guvernanță economică și socială, cum ar fi Semestrul european, Orientările pentru ocuparea forței de muncă, Pilonul European al Drepturilor Sociale, Tabloul de bord social și orice alte măsuri legislative și politice;
- Lansarea unui Parteneriat tripartit pentru salarii și negocieri colective, care sa implice partenerii și instituțiile sociale europene și naționale.
În acest context, consolidarea negocierii colective sectoriale naționale ca drept fundamental și instrument esențial pentru egalitate și prosperitate pentru toți, inclusiv printr-o Directivă-Cadru Europeană pentru:
- Promovarea dreptului la negocieri colective, inclusiv respectarea dreptului de organizare, care face posibilă negocierea colectivă și consolidează / stabilește negocierile colective sectoriale în fiecare țară și în între țări;
- Stabilirea cadrelor legale, a salariilor minime și a măsurilor pentru convergență ascendentă;
- Modificarea normelor privind achizițiile publice pentru a se asigura că ofertele se adresează companiilor care respectă dreptul la negocieri colective și acorduri sectoriale;
- Asigurarea punerii în aplicare integrală a principiului egalității de remunerare pentru muncă egală, prin abordarea diferitelor forme de salarizare, dumping social și divergență, între și în interiorul țărilor, precum și în întreprinderile multinaționale din întreaga Europă.
În plus, introducerea unei directive a UE care să abordeze diferența de remunerare între femei și bărbați și măsuri obligatorii de transparență a salariilor.
- Dialog social
Îmbunătățirea sprijinului pentru relansarea dialogului social intersectorial, sectorial și național european, inclusiv:
- Sprijinirea partenerilor sociali în implementareaProgramului lor de lucru pentru dialog social 2019-2021– cel mai important încheierea unui Acord Autonom privind digitalizarea;
- Sprijinirea implementării complete a acordurilor autonome existente la nivel național și sectorial;
- Stabilirea / consolidarea instrumentelor și a finanțării pentru consolidarea capacităților la nivel național.
Asigurarea că acordurile cu partenerii sociali pot deveni obligatorii din punct de vedere juridic, pe baza dispozițiilor Tratatului și printr-un proces obligatoriu pentru punerea în aplicare, care va fi discutat cu Comisia Europeană.
- Democrația la locul de muncă
Reformarea cadrului legal al UE privind participarea lucrătorilor și a Comitetelor Europene de Lucru (CEL) pentru o abordare mai incluzivă și mai solidă a drepturilor lucrătorilor la informare, consultare și participare. Acțiunile ar trebui să includă: un cadru legal privind informarea, consultarea și participarea; standarde minime legale privind reprezentarea lucrătorilor la nivel de conducere; egalitatea de gen și diversitatea în sectiunile de consiliu ale companiei; și o revizuire a directivei CEL.
O directivă europeană privind datoria de vigilenţă, axată pe drepturile omului și conduita de afaceri responsabilă, ar trebui să includă drepturile lucrătorilor și ale sindicatelor, care să reflecte valorile de bază ale tratatelor UE și ale Cartei drepturilor fundamentale ale UE. Directiva ar trebui să ofere măsuri juridice obligatorii pentru companiile multinaționale, inclusiv pentru lanțurile de aprovizionare. De asemenea, ar trebui să consolideze o abordare preventivă a răspunderii și a remediilor pentru încălcarea drepturilor omului și daunele aduse mediului.
- Pilonul European al Drepturilor Sociale și Agenda ONU 2030
Stabilirea unui plan de acțiune pentru implementarea PEDS, prin implicarea deplină a partenerilor sociali și o serie de instrumente – inclusiv legislație, măsuri politice, ținte și standarde, Semestrul european, Tabloul de bord social și Cadrul Financiar Multianual.
Planul de acțiune ar trebui să pună în aplicare toate principiile și considerentele relevante cuprinse în Pilon. Acest lucru ar trebui să se facă pe baza unei analize aprofundate a ceea ce a fost deja obținut în ceea ce privește legislația și acțiunile europene și naționale; și abordarea, printre altele, de inițiative specifice în domeniul drepturilor lucrătorilor și sindicatelor, educație și formare profesională, nediscriminarea tinerilor și egalitatea de gen, servicii publice, protecția socială și sistemele de pensii, schemele de venituri minime, protecția copilului, lupta împotriva sărăciei, a muncii nedeclarate, dumpingul-ului social și salarial.
Agendele ONU 2030 ODD ar trebui să fie puse în aplicare în Europa, prin încorporarea lor în Guvernanța Economica Europeana și Semestrul european, în implementarea PEDS și în strategia UE post 2020.
- Politica industrială și digitalizare
Proiectarea și implementarea unei „Politici industriale realizate în Europa 2030” cu accent pe dimensiunea socială și decarbonizare. Legislația UE în domeniul concurenței ar trebui revizuită și adaptată la specificul industrial european și la nevoile regiunilor industriale.
Oferirea unei tranziții mai incluzive, mai juste social pentru lucrători, inclusiv digitalizarea și automatizarea, în care tehnologiile digitale îmbunătățesc condițiile de muncă și calitatea ocupării forței de muncă.
Stabilirea instrumentelor de investiții ale UE și politici active ale pieței forței de muncă pentru a sprijini lucrătorii din sectoarele care se confruntă cu schimbări tehnologice și pentru a atenua efectele perturbatoare. Aceasta ar trebui să includă inițiativele către o piață unică digitală care să respecte muncitorii, drepturile lor (la protecția datelor, la deconectare și la informare, consultare și participare) și la mediul și condițiile lor de muncă.
- Munca non-standard
Asigurarea de salarii egale pentru muncă egală, obținerea condițiilor de muncă corecte și egale și accesul la drepturile sociale și de muncă pentru lucrătorii non-standard, inclusiv pentru lucrătorii platformelor și reformarea / interpretarea legii concurenței pentru a oferi lucrătorilor independenți dreptul de a se organiza și negocia colectiv.
- Sănătate și securitate la locul de munca
Includerea perspectivei zero accidente de muncă la locul de muncă și zero cancer la locul de muncă , într-o viitoare strategie a UE privind securitatea și sănătatea în muncă, de asemenea prin revizuirea ulterioară a Directivei UE privind substantele cancerigene și mutagene.
Furnizarea unei directive a UE privind riscurile psihosociale și a unei directive a UE privind tulburările musculo-scheletice.
- Dezvoltare durabilă, schimbări climatice, politică energetică
Includerea acțiunii climatic ca una dintre primele priorități ale politicii UE și creșterea țintei 2030 pentru a atinge zero emisii nete până în 2050, inclusiv prin consultarea sindicatelor și implicarea acestora într-un Acord Ecologic European. Aceasta ar trebui să se bazeze pe o guvernare proactivă și incluzivă a UE, care să corespundă mediului cu aspectele economice și sociale.
Stabilirea de planuri de tranziție justa pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, prin investiții publice și private pentru crearea de locuri de muncă de calitate, tranziția și anticiparea locurilor de muncă, finanțare adecvată (inclusiv un fond de tranziție justă), protecție socială, perfecționare și recalificare, reducerea condițiilor de muncă dăunătoare și protejarea sănătății & siguranța la locul de muncă.
- Mobilitate echitabilă, libera circulație și detașarea lucrătorilor
Obținerea unei mobilitati echitabile a forței de muncă, bazată pe un tratament egal al lucrătorilor și lupta împotriva abuzurilor, prin:
- Înființarea Autorității Europene a Muncii cu rol activ pentru partenerii sociali;
- Transpunerea Directivei privind detașarea lucrătorilor revizuită care respectă pe deplin principiul egalității de tratament; și aplicarea Directivei de constrângere pentru aplicare;
- încheierea Pachetului de Mobilitate pentru a extinde egalitatea de tratament și drepturi egale și protecție la toate categoriile de lucrători mobili;
- Revizuirea Regulamentului 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, într-un mod care să asigure egalitatea, adecvarea și portabilitatea protecției sociale pentru toate categoriile de lucrători mobili, fără discriminare.
- Migrația
O agendă cuprinzătoare privind migrația și azilul pentru Europa care angajează toate statele membre, bazata pe solidaritate, responsabilitate și respectarea deplină a drepturilor omului, inclusiv revizuirea regulamentelor de la Dublin și sprijinul pentru căutarea și salvarea de pe mare.
Stabilirea unor canale sigure și legale pentru migrația economică și o politică de integrare și incluziune bazată pe tratamentul egal al migranților pe piața muncii, inclusiv prin implementarea completă a Parteneriatului pentru Integrare semnat de Comisia Europeană și de partenerii sociali în 2017.
- Comerț internațional
Asigurarea prevederilor și sancțiunilor executorii pentru încălcarea drepturilor muncii în acordurile comerciale.
Implicarea sindicală deplină în consultările cu Comisia privind mandatul, progresul, încheierea, implementarea și aplicarea negocierilor comerciale.
- Relații externe
Asigurarea respectării depline a drepturilor și valorilor sociale europene, a dialogului social și a implicării partenerilor sociali în politica europeană de vecinătate, în politica de extindere și în regiunea EuroMed.
Consolidarea și reformarea multilateralismului și apărarea valorilor și politicilor economice, sociale și de mediu europene în cadrul instituțiilor și forumurilor multilaterale, inclusiv G7 și G20.
Protejarea deplina a locurilor de muncă și drepturilor și protecția lucrătorilor, astăzi și în viitor, în cadrul negocierilor Brexit și a acordurilor viitoare.
Întreprinderile care refuză transparența salarială trebuiesc penalizate!
Principiul egalității de remunerare pentru muncă egală a fost consacrat în tratatele europene încă din 1957, deci este timpul să se acționeze pentru a face din acest deziderat o realitate. S-au încercat, fără succes, măsuri voluntare pentru a reduce decalajul scandalos al salariilor între femei și bărbați.
Acesta este motivul pentru care trebuie să acționam pentru a face obligatorie transparența salarizării între femei și bărbați, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, pentru a demasca subevaluarea activității femeilor, care se află în spatele acestei inegalități persistente.
Raportarea obligatorie a salariilor plătite pe categorii de gen, susținută de amenzi în cazul în care o astfel de declarație nu este făcută trebuie să se numere printre „măsurile obligatorii de transparență a salariilor” promise de Ursula Von Der Leyen, dacă se dorește să aibă un impact real.
Președinta desemnată a Comisiei Europene s-a angajat să prezinte măsuri, în primele 100 de zile ale mandatului său, pentru a combate diferența de salarizare de 16% dintre femei și bărbați, în UE .
Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) salută angajamentul și o invită să introducă politici care să aibă șansa de a aduce schimbări reale în sectoarele publice și private.
CES solicită o directivă privind transparența salarizării între femei și bărbați care să includă:
- Audituri anuale obligatorii, privind salarizarea pe gen pentru angajatorii cu mai mult de 10 angajați, pe baza întregului pachet de salarii, inclusiv beneficii și bonusuri;
- Amenzi pentru companii cu mai mult de 10 angajați care omit să prezinte un raport privind nivelul de salarizare între femei și bărbați;
- Dreptul lucrătorilor de a solicita datele de salarizare ale colegilor, precum și informații despre salariile pe gen în cadrul companiilor lor;
- Interzicerea în contracte a clauzelor de confidențialitate și o nouă cerință pentru angajatori să prezinte câștigurile salariale în ofertele de angajare
- Sprijin pentru negocierea colectivă, ca cea mai bună metodă de a elimina diferența de remunerare între bărbați și femei
CES va prezenta propunerile acestea Ursulei Von Der Leyen, precum și comisarilor desemnați cu responsabilitate în domeniu, Helena Dalli și Nicolas Schmit.
Apelul CES pentru o directivă pe această problemă vine după ce doar jumătate din statele membre au urmat recomandarea din 2014 a Comisiei Europene de a rezolva diferența de remunerare între femei și bărbați.
Criza financiară din 2009 și atacurile ulterioare asupra negocierii colective au sporit inegalitatea salariilor pe gen. Decalajul se diminueaza prea încet și crește în realitate în unele state membre.
Confederațaia Europeană a Sindicatelor susține pe deplin planurile primului președinte femeie a Comisiei Europene care dorește să facă o prioritate din obligația la norme de transparență a salariilor și va colabora pentru a se asigura că aceste reguli se vor concretiza în schimbări reale în sectorul public și privat.
Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS
In perioada de 9-11 octombrie 2019, s-a desfasurat Adunarea Generala a Asociației Internaționale a Consiliilor Economice și Sociale și Instituțiilor Similare (AICESIS), urmata de Conferința Internațională OIM-AICESIS-CES România, cu tema „Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS.
Din partea confederatiei noastre, la aceste evenimente a participat doamna Florentina Enache, sef Departament Relatii Internationale.
Adunarea Generală a AICESIS a marcat încheierea mandatului președintiei rotative a Romaniei la AICESIS, care a fost detinuta de dl. Iacob Baciu , presedintele Consiliului Economic si Social din Romania, pe perioada 2017-2019.
În deschiderea Adunării Generale a AICESIS, domnul Iacob Baciu a prezentat succinct activitatea desfasurată in perioada mandatului său, subliniid faptul că toate activitatile au avut drept scop dezvoltarea dialogului social ca principal instrument de informare, consultare, negociere între partenerii sociali, în relația cu patronatele și guvernul pentru elaborarea și promovarea unei legislații a muncii echitabile, decente, care să asigure predictibilitate în dezvoltarea carierei profesionale, protecție socială, crearea de locuri de muncă și păstrarea celor existente, eradicarea sărăciei și a inechităților sociale, incluziunea socială, prosperitate.
A mentionat de asemenea, implicarea deosebita a membrilor asociației în lupta pentru susținerea democrației sustenabile, dezvoltarea democrației participative și contribuția acestora la prosperitatea și dezvoltarea economică a populației, în conformitate cu principiile Națiunilor Unite și cu Declarația Universală a Drepturilor Omului.
O directie importanta a activitatii AICESIS din aceasta perioada a reprezentat-o consolidarea colaborării cu institutia Comitetului Economic și Social European, în vederea corelării acțiunilor pentru realizarea scopurilor celor două organizații, informarea reciprocă cu privire la temele de interes comun si organizarea unor activități comune; toate aceste actiuni au avut la baza ideea că ca dialogul social trebuie să reprezinte mijlocul prin intermediul căruia se reduc inechitățile, se impun relații de muncă corecte şi se asigură prosperitatea și siguranța populației.
Tema presedintiei României la AICESIS a reprezentat-o “Impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii”, avand in vedere faptul că revoluția digitală devine din ce în ce mai prezentă și anunță schimbări majore în plan economic și social. Vechile meserii sunt amenințate cu dispariția, noile locuri de muncă vor fi populate cu roboți și mai puțini oameni, relațiile de muncă vor fi afectate. Mulți vorbesc de beneficiile pe care era digitală le va aduce, mai mulți însă sunt îngrijorați că schimbările ne vor lua pe nepregătite.
Este o temă care solicită clarificări cu privire la viitorul muncii, iar tinerii par a fi din ce in ce mai afectati de aceste schimbari. La nivel european sunt peste cinci milioane de șomeri în rândul tinerilor. Este o situație ingrijoratoare și trebuie sa se actioneze in continuare pentru a identifica soluții imediate: corelarea formării inițiale cu cerințele de pe piața muncii, actualizarea calificărilor realizate în universități pentru meseriile viitorului, compensarea lipsa experienței adesea invocată la angajarea tinerilor, cu valorificarea entuziasmului, a imaginației, a interesului pentru nou manifestate de tineri, sunt doar cateva dintre ideile lansate cu ocazia dezbaterilor AICESIS, in perioada celor 2 ani.
Pe de alta parte, în aceasta perioadă a mandatului României la presedintie, AICESIS a reiterat autorităților statale și internaționale necesitatea elaborării de norme clare cu privire la accesul la date, utilizarea, transmiterea de informații și verificarea acestora, reglementări clare cu privire la limitele supravegherilor și împrejurările în care acestea pot fi făcute, reglementări clare cu privire la nivelul și amploarea folosirii digitalizării în viața publică, viața privată, economie, administrație sau în domeniul militar și al siguranței.
S-a mentionat necesitatea unei permanente evaluari a impactului pe piața muncii, în contextul digitalizării generalizate. Meseriile tradiționale dispar fiind înlocuite de altele automatizate și executate de către roboți. În acest context șomajul crește amenințător, lucrătorii vor avea o singură alternativă, recalificarea, care costă și este mai greu de realizat pentru persoanele de peste 50 de ani. Relațiile de muncă sufera deja schimbari semnificative prin folosirea tehnologiilor informatice și înlocuirea activitatilor cu programe digitale . Toate aceste aspecte au determinat ca AICESIS sa faca apel la decidenții politici, sindicate, organizații neguvernamentale, patronate, specialiști din toate domeniile, oameni de știință să coopereze pentru ca impactul revoluției digitale asupra viitorului omenirii să fie unul benefic oamenilor, sigur, protejat, controlabil, reglabil, ușor de corectat și orientat spre valorile umanității: solidaritate, pace, toleranță, civism.
Un alt aspect important al presedintiei României la AICESIS l-a reprezentat semnarea unui accord de colaborare cu Organizatia Internationala a Muncii, care are drept obiectiv global comun cooperarea asupra următoarelor teme: dialogul social și tripartismul, dialogul civil, agenda muncii decente cu cei patru piloni (principiile și drepturile fundamentale ale muncii, ocuparea forței de muncă, protecția socială și dialogul social), dezvoltarea democrației participative, programul de dezvoltare durabilă 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și dimensiunea socială a globalizării și viitorul muncii.
Adunarea generala s-a incheiat prin preluarea presedintiei rotative a AICESIS de către Coasta de Fildeş, in persoana domnului Koffi Charles Dibi.
Conferința Internațională OIM-AICESIS-CES România, cu tema „Guvernanța economiei digitale: rolul crucial al dialogului social prin CES-IS a reprezentat prilejul unui schimb de bune practici și informații asupra revoluției digitale și impactului acesteia asupra societății actuale. Dezbaterile s-au aplecat asupra câtorva aspecte importante pentru societate, legate de automatizare, formarea profesională, adaptarea sistemului de învățământ, riscul creșterii inegalităților și rolul dialogului social.
