Întreprinderile care refuză transparența salarială trebuiesc penalizate!

/în /de

Principiul egalității de remunerare pentru muncă egală a fost consacrat în tratatele europene  încă din 1957, deci este timpul să se acționeze  pentru a  face  din acest deziderat o realitate. S-au încercat, fără succes,  măsuri voluntare pentru a reduce decalajul scandalos al salariilor între femei și bărbați. 

Acesta este motivul pentru care trebuie să acționam pentru a face obligatorie transparența salarizării între femei și bărbați, atât în ​​sectorul privat, cât și în sectorul public, pentru a demasca subevaluarea activității femeilor, care se află în spatele acestei inegalități persistente. 

Raportarea obligatorie a salariilor plătite pe categorii de gen, susținută de amenzi în cazul în care o astfel de declarație nu este făcută trebuie să se numere printre „măsurile obligatorii de transparență a salariilor” promise de Ursula Von Der Leyen, dacă  se dorește să aibă un  impact real.

Președinta desemnată a Comisiei Europene s-a angajat să prezinte măsuri, în primele 100 de zile ale mandatului său,   pentru a combate diferența de salarizare de 16% dintre femei și bărbați,  în UE .

Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) salută angajamentul și o invită să introducă politici care să aibă șansa de a aduce schimbări reale în sectoarele publice și private.

CES solicită o directivă privind transparența salarizării între femei și bărbați care să includă:

  • Audituri  anuale obligatorii, privind  salarizarea pe gen pentru angajatorii cu mai mult de 10 angajați,  pe baza întregului pachet de salarii, inclusiv beneficii și bonusuri;
  • Amenzi pentru companii cu mai mult de 10 angajați care omit să prezinte un raport privind nivelul de salarizare între femei și bărbați;
  • Dreptul lucrătorilor de a solicita datele de salarizare ale colegilor, precum și informații despre salariile pe gen în cadrul companiilor lor;
  • Interzicerea în contracte a  clauzelor de confidențialitate și o nouă cerință pentru angajatori să prezinte câștigurile salariale în ofertele  de angajare
  • Sprijin pentru negocierea colectivă,  ca cea mai bună metodă de a elimina diferența de remunerare între bărbați și femei

CES va  prezenta propunerile acestea Ursulei Von Der Leyen, precum și  comisarilor desemnați cu responsabilitate în domeniu,  Helena Dalli și Nicolas Schmit.

Apelul CES pentru o directivă pe această problemă vine după ce doar jumătate din statele membre au urmat recomandarea din 2014 a Comisiei Europene de a rezolva diferența de remunerare între femei și bărbați.

Criza financiară din 2009 și atacurile ulterioare asupra negocierii colective au sporit inegalitatea salariilor pe gen. Decalajul se diminueaza  prea încet și crește în realitate în unele state membre.

Confederațaia Europeană a Sindicatelor susține pe deplin planurile primului președinte femeie  a Comisiei Europene care dorește să facă o prioritate din obligația la  norme de  transparență a salariilor  și va colabora pentru a se asigura că aceste reguli se vor concretiza în  schimbări reale în sectorul public și privat.

În perioada 22-23 octombrie 2019, la Bruxelles, se desfășoară Comitetul Executiv al Confederației Europene a Sindicatelor (CES).

/în /de

In perioada 22-23 octombrie 2019, la Bruxelles, se desfasoara Comitetul Executiv al Confederatiei Europene a Sindicatelor (CES). La aceasta reuniune, din partea Confederatiei noastre participa domnul prim-vicepresedinte Florin Bercea, membru titular al acestui for de conducere la nivel sindical european.

Unul dintre subiectele care sunt supuse dezbaterilor, il reprezinta solicitarea Confederatiei Europene de a determina Comisia Europeana sa accepte initiativa de a elabora o directivă-cadru pentru promovarea negocierii colective și asigurarea unei remunerari echitabile.

CES solicită o inițiativă legislativă sub forma unei directive-cadru care va permite statelor membre să stabilească modul în care acestea pot realiza dublul obiectiv de promovare a negocierii colective și a salariilor minime decente.
Situația din anumite state membre este atât de grava încât necesită acțiuni de forţă, de exemplu  acolo unde numărul lucrătorilor care fac obiectul unui contract colectiv este mai mic de 50%, iar în unele sectoare doar 5%. CES consideră că singurul instrument capabil să garanteze sprijin pentru  sindicate pentru  negocierea colectivă în statele membre unde nivelul negocierii colective este scăzut,  este o directivă-cadru. Directiva-cadru va trebui să recunoască că o legislație unica nu este potrivita pentru toți și ar trebui să asigure mai degraba  participarea partenerilor sociali la  elaborarea legislației și practicilor naționale pentru atingerea obiectivelor cheie. Nu ar trebui să fie un normativ despre cum trebuie atinse obiectivele, ci mai degraba trebuie să fie garantat modul de negociere colectiva. În plus, inițiativa trebuie să includă dispoziții care  vizeaza sa asigure  că statele membre sunt libere,  conform propriilor lor tradiții și respectând pe deplin poziția partenerilor sociali, de a avea sau nu salariul minim. Salariile, ca regulă de bază, au fost convenite in mod autonom de către partenerii sociali naționali; prin urmare, salariul minim  nu trebuie introdus în țările în care partenerii sociali nu  considera  necesar acest lucru.

Conținutul directivei-cadru

Directiva ar trebui să impună statelor membre obligația pozitivă de a promova negocierea colectivă, inclusiv negocierea colectivă sectorială. Înseamnă ca statele membre vor avea obligația pozitivă de a promova negocierea colectivă, inclusiv prin înființarea instituțiilor, resurselor și sprijinul legal necesar și protejarea lucrătorilor și a sindicatelor acestora.
O listă indicativă de obiective ar  putea include următoarele elemente:

a) Asigurarea instituțiilor necesare pentru relații industriale în sprijinul negocierii colective, în special negocieri colective sectoriale specifice, inclusiv extinderea contractelor colective.
b) Asigurarea că negocierile colective sunt disponibile pentru toate sectoarele
economiei (inclusiv a sectorului public) și pentru toți lucrătorii, indiferent de statutul lor profesional; înseamnă că lucrătorii non-convenționali și independenti ar trebui să aibă acces la reprezentare sindicala, la negocieri colective, convenții colective și acțiuni colective;
c) Asigurarea ca dreptul de organizare pentru negocieri collective este respectat în mod corespunzător, de exemplu prin garantarea dreptului sindicatelor de a avea acces la locul de muncă, inclusiv acces digital, pentru a putea întâlni lucrătorii și protejand lucrătorii și sindicatele de  amenințări, represalii, victimizare și alte acțiuni destinate  spargerii sindicatelor;
d) Combaterea dumpingului în negocierile colective (de exemplu, prin acorduri cu mai puține protecții care sunt semnate de „sindicatele galbene”) și depășirea situațiilor în care angajatorii din sectorul privat și public refuză să recunoască sindicatele și / sau să înceapă negocierea colectivă;
e) Garantarea că statele membre nu introduc cerinte de reprezentativitate, cu excepția cazului în care sunt propuse în comun de către parteneri sociali;
f) Asigurarea respectării depline a dreptului la acțiune colectivă (inclusiv garantarea faptului că libertățile economice nu încalcă dreptul la grevă);
g) Asigurarea aplicării corecte a Convențiilor OIM, Cartei social Europene și Convenției Europene a Drepturilor Omului;
h) Solicitarea ca achizițiile publice, finanțarea, subvențiile, fondurile și plățile sa sprijine negocierea colectiva prin solicitarea ca licitația și fixarea prețurilor sa respecte dreptul lucrătorilor la negocieri colective și implementarea completă a contractelor colective;
i) Asigurarea resurselor adecvate (naționale și europene) pentru promovarea și susținerea negocierii colectivesectoriale, inclusiv prin inițiative de consolidare a capacității de negociere și formare;
l) Asigurarea că partenerii sociali sunt implicați pe deplin în cadrul transpunerii inițiativei legislative și, în special, monitorizarea punerii în aplicare a acesteia și eficacitatea acesteia. În plus, directiva ar trebui să prevadă schimbul celor mai bune practici și stabilirea criteriilor de referință pentru convergența ascendenta în ceea ce privește acoperirea generală a contractelor colective.

Directiva-cadru ar trebui să stabilească, de asemenea, dreptul lucrătorilor la un salariu care le garantează demnitatea.

Directiva-cadru trebuie să conducă la o creștere a salariilor minime garantand faptului că statele membre sunt libere, în conformitate cu propriile lor tradiții și respectând pe deplin poziția comună a partenerilor sociali, să aibă sau nu salarii minime. Salariile, ca regulă fundamentală, au fost agreate in mod autonom de partenerii sociali naționali;
Prin urmare, salariile minime nu ar trebui introduse în țările în care partenerii sociali nu consideră că este necesar sau dacă aduc atingere dreptului la negocierea colectivă. Acest lucru înseamnă că Directiva-cadru va trebui sa precizeze următoarele elemente:

a) Statele membre sunt libere să stabilească nivelul salariilor lor minime legale – acolo unde există – atât timp cât garantează demnitatea lucrătorului. Statele membre să stabilească ținte pentru salariile minime, cele mai mici salarii neavand  un nivel nu mai mic de 60% din salariul mediu / median național – cel mai favorabil pentru lucrător. Statele membre trebuie să se asigure că partenerii sociali sunt implicati  efectiv in  stabilirea salariilor minime legale.
b) Stabilirea că salariile minime legale  trebuie să crească întotdeauna treptat și să devină salarii de subzistență, ținând cont de nivelul de trai și nevoile lucrătorilor și ale familiilor acestora, inclusiv costul vieții, prestații de securitate socială, nivelul serviciilor publice, precum și evoluția salariilor și a productivității;
c) Asigurarea că salariile minime legale acoperă toți lucrătorii și elimina toate salariile care sunt inferioare salariului minim (de exemplu,  lucrători casnici, angajați independenți, șomeri, lucrători cu dizabilități sau salariile mici pentru tineri …).
d) Asigurarea că deducerile din salariile minime legale (de exemplu, achiziționarea de uniforme, echipament necesar pentru muncă sau în caz de rupere) sunt interzise și asigurarea că bacsisul și alte plăți cum ar fi orele suplimentare, sunt excluse din calculul salariilor minime legale (astfel de plati trebuie plătite în plus față de salariul minim).

Termenul „salarii minime” sugerează că lucrătorul se poate aștepta să câștige o sumă minimă de bani în fiecare săptămână (sau lună – sau zi, pentru categorii specifice). Cu toate acestea, salariile minime deseori nu sunt definite ca rata minima pe oră și, prin urmare, nu garantează un salariu săptămânal, lunar sau anual sufficient asa cum s-a mentionat  mai sus. Când lucratorii au un program lejer și neregulat, de exemplu, pot câștiga un salariu pe oră minim, dar nu beneficiaza de un salariu săptămânal sau lunar suficient pentru a le acoperi cheltuielile de trai. Pentru a face acest lucru, va fi  necesar să se progreseze pentru a se asigura că lucrătorii au suficiente ore de muncă săptămânal / lunar / (zilnic, pentru anumite categorii) pentru a atinge un salariu real de trai. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia în considerare inadecvarea tarifelor minime pe oră ca mecanism pentru persoanele cu contract de muncă cu săptămâni scurte de lucru sau timp  neregulat.

Atunci când stabilește ținte pentru salariile minime, Directiva trebuie sa tina cont  că doar 22 de state membre ale UE au un salariu minim legal. Cipru, Italia, Austria, Danemarca, Finlanda și Suedia nu au salarii minime stabilite prin lege. Este necesar ca acest instrument legal să nu impuna Statelor membre obligația de a introduce salariile minime, acolo unde nu există și unde  partenerii sociali nu consideră că este necesar. În mod similar, multe state membre au salarii minime multiple, de exemplu  un salariu minim national stabilit de lege și salarii minime sectoriale, mai mari, stabilite prin convenții colective; este important de asemenea ca Directiva sa sprijine aceste sisteme.

În mod similar, formularea directivei trebuie să precizeze că scopul acesteia nu este acela de a armoniza sistemele sau să supună negocierile colective regulilor comunitare, ci mai degrabă de a garanta promovarea și respectarea negocierii colective. Directiva ar trebui să clarifice faptul că trebuie luate inițiative în deplină consultare cu partenerii sociali și că aceste initiative întotdeauna trebuie sa consolideze nu sa compromita autonomia partenerilor sociali in negociere, incheierea si aplicarea contractelor collective.

Pașii următori

CES va incuraja atingerea obiectivului pentru ca UE să promoveze în rândul factorilor  politici de decizie,  negocierea colectivă și salariile minime care să permita lucrătorilor să trăiască demn.

Ținând cont de nevoia de a încuraja UE să adopte o abordare corectă în acest sens,  CES va face lobby pentru introducerea de catre Comisia Europeana a unui instrument juridic sub forma unei Directive-cadru care atinge aceste obiective.

CES se va adresa si Reprezentantelor permanente, cu fiecare ocazie, precum și membrilor Parlamentului European, cu participarea activă și sprijinul afiliaților pentru adoptarea unei Decizii cadru pentru negocierea colectiva si pentru asigurarea unei remunerari echitabile.

Ziua Mondială a Muncii Decente este celebrată astăzi, 7 octombrie 2019 – ”Investiți în îngrijire!”

/în /de

Nu este nimic mai important pentru lucrători,  decât să știe că rudele lor în vârstă si copiii lor sunt îngrijiți în mod corespunzător.

Îngrijirea, în special pentru copiii mici și pentru vârstnici, reprezintă unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din Europa. Se estimează că îngrijirea angajează aproximativ opt milioane de oameni, reprezentând aproximativ 5% din forța de muncă totală. Marea majoritate a lucrătorilor din îngrijire –  88,2%-  sunt femei.

Oamenii care lucrează in prima linie de îngrijire îndeplinesc un rol vital, esențial pentru bunăstarea copiilor și a rudelor și pentru a permite părinților și adulților cu rude în vârstă să lucreze și să își câștige existența.

Cu toate acestea, activitatea de îngrijire, desfășurată în majoritatea cazurilor de către femei, este neplătită și subestimată și, în consecință, suferă de deficiențe de personal. Locurile de muncă de îngrijire sunt adesea

  • prost platite
  • solicitante fizic și emoțional, cu sarcini mari de muncă
  • efectuate in condiții nesigure, pregătire inadecvată, perspective slabe de carieră și, în unele cazuri extreme, aproape în condiții de sclavie.

În timp ce lucrătorii de îngrijire sunt deseori prost plătiți, îngrijirea este costisitoare pentru cei care trebuie să o plătească din propriul buzunar. Un sondaj la nivelul UE din 2015 a constatat că aproape 60% dintre persoane au avut dificultăți în ceea ce privește costurile îngrijirii copiilor și 5% au avut dificultăți în ceea ce privește disponibilitatea îngrijirii copiilor. Există, de asemenea, un deficit de îngrijire a copiilor și  un deficit chiar mai mare in ceea ce priveste îngrijirea  vârstnicilor – în Spania și Italia aproximativ 30% din nevoia de îngrijire la domiciliu (nu de îngrijire a copilului) nu este satisfăcută.

Oamenii din sectorul îngrijiri sunt angajați în sectoarele publice și private, iar unii sunt lucrători casnici angajați direct de familie sau de persoane care au nevoie de îngrijire și sprijin.

Nu există suficiente investiții publice în sistem. Dreptul la îngrijire, de care avem nevoie cu toții într-un moment al vieții noastre, ar trebui să fie garantat.

„Persoanele care au nevoie de îngrijiri pentru copii sau părinți în vârstă le consideră adesea scumpe, în timp ce cei care lucrează pentru îngrijire sunt prost plătiți”, a declarat Esther Lynch, secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicalelor (CES). „Este nevoie de un acces mai mare la îngrijire pentru a îmbunătăți perspectivele multor femei, dar acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul lucrătorilor din sectorul de îngrijiri. Trebuie să îmbunătățim accesul la îngrijiri în Europa și, în același timp, să îmbunătățim calitatea locurilor de muncă. ”

Potrivit EPSU, Federatia Europeană a Serviciilor Publice, este nevoie de mai multe investiții publice pentru ca lucrătorii de îngrijire să obțină  salarii și condiții de muncă mai bune, personal sporit, sănătate și siguranță mai bună, mai multă formare și oportunități pentru dezvoltarea carierei.

Potrivit UNI Europa, Federatia europeană a serviciilor din sectorul privat, peste jumătate din toți lucrătorii de îngrijire se află în situații tulburătoare din punct de vedere emoțional -până la 75% din timpul lor de muncă, iar 1 din 4 angajați spun că au nevoie de mai multă pregătire pentru a face față sarcinilor .De asemenea, sarcinile lucrătorilor, pe lângă tensiunea fizică, sunt considerabile, fiind un motiv pentru care necesarul lucrătorilor în unele țări ale UE este atins in proportie  de doar 50%.

Companiile multinaționale sunt din ce în ce mai dominante în sectorul îngrijirii. Muncitorii din astfel de companii precum Korian, Fresenius și Orpea merită condiții de salarizare și de muncă mai bune.

Acesta este motivul pentru care Uni Europa și EPSU solicită negocieri colective sectoriale pentru toți angajații. Negocierea colectivă sectorială este esențială pentru a  asigura că lucrătorii se bucură de condiții de muncă mai bune, cu  impact imens asupra bunăstării utilizatorilor și a cetățenilor.

„Guvernele au un rol de jucat”, a adăugat Esther Lynch, secretarul general adjunct al CES. „Politicile de asigurare a unor servicii  publice de îngrijire de calitate și accesibile trebuie să abordeze, de asemenea, problema salariilor deficitare și a condițiilor pentru lucrătorii de îngrijire. O modalitate de a face acest lucru este prin susținerea negocierii colective. ”

Potrivit EFFAT, Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentatie, Agricultură și Turism, majoritatea a câteva sute de mii de lucrători casnici din Europa sunt angajați în economia informală, o condiție care îi menține vulnerabili la izolare, sărăcie, hărțuire, violență și, în unele cazuri, chiar sclavie. Mai multe state membre ale UE – încă prea puține – au recunoscut valoarea muncii vitale și grele a lucrătorilor casnici prin aducerea lor în economia formala, prin scheme subvenționate de stat, cum ar fi voucherele de servicii. Cu toate acestea, organizarea și consolidarea puterii sindicale a lucrătorilor casnici este un instrument cheie pentru asigurarea muncii decente în acest sector.

„Muncitorii  din sectorul îngrijiri  sunt deosebit de vulnerabili si sunt excluși în cea mai mare parte de la protecția drepturilor europene ale muncii ”, a comentat Esther Lynch. ” Noua Comisie europeana ar trebui să abordeze acest lucru prin introducerea unui instrument legal, pentru a alinia toate directivele UE relevante cu Convenția nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care garantează drepturile pentru lucrătorii casnici.”

Să facem ziua de 3 Octombrie – Ziua Europeană de Aducere aminte și Bun venit!

/în /de

Pe data de 3 octombrie 2019, Asociaţia Novapolis – Centrul de Analize şi Iniţiative pentru Dezvoltare în parteneriat cu Primăria Municipiului Constanța alături de Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR)  au organizat Seminarul cu tema „Rolul autorităților locale și cooperarea multi-actori în gestionarea migrației și incluziunea migranților și refugiaților”. CNSLR- FRATIA a fost invitata sa participe la acest eveniment; doamna Florentina Enache- sef Departament Relatii Internationale a reprezentat organizatia noastra la aceasta intalnire.

Evenimentul a avut ca scop îmbunătățirea înțelegerii critice a interdependențelor globale care determină fluxurile de migrație către frontierele europene, în perspectiva atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în special ODD 1, 5 , 10, 11 și 16.

Reprezentanții ONG-urilor, instituțiilor publice și mediului academic, precum și migranții prezenți au avut posibilitatea de a discuta despre aspectele instituționale, legislative și cooperarea la nivel local, regional, național și european în gestionarea imigrației și integrării, care este rolul autorităților publice locale și exemple și bune practici de cooperare multi-actori care sprijină eforturile de incluziune ale migranților și refugiaților în comunitățile locale. În plus, au avut loc dezbatateri pe marginea fenomenului migraționist, oferind sugestii și recomandări privind obiectivele de advocacy la nivel local, național și european pentru gestionarea fluxurilor migratorii și incluziunea migranților și refugiaților.

Acest eveniment s-a desfășurat în contextul proiectelor:

– “Snapshots from the borders – Small towns facing the global challenges of Agenda 2030”, contract nr. CSO-LA/2017/388-115, co-finantat de Uniunea Europeana prin programul DEAR, implementat într-un larg cadru partenerial format din 31 parteneri din diverse state membre ale UE și non-UE și al carui lider de proiect este Municipalitatea Lampedusa si Linosa (Italia). Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă conştientizarea populaţiei, inclusiv a factorilor de decizie de la nivel local, naţional și european, cu privire la problematica migraţiei și asupra provocărilor pe care fluxurile migratorii le au asupra orașelor, în particular cele aflate la granițe.

– National Integration Evaluation Mechanism- NIEM; Measuring and improving integration of beneficiaries of international protection (www.forintegration.eu) este un proiect internațional finanţat prin Fondul European pentru Migraţie, Azil şi Integrare în cadrul unui consorțiu format din 17 organizații neguvernamentale și universități din 15 state membre UE, care își propune să realizeze și să aplice o metodologie de evaluare a calității politicilor de integrare a refugiaților și solicitanților de azil.

Participantii au semnat Petitia pentru declararea  zilei  de 3 octombrie ca Ziua Europeană de Aducere aminte și Bun venit, pentru a ne  asigura că politicile privind migrația se vor fundamenta pe valorile umanității și solidarității, promovând împărțirea responsabilității în întreaga Europă.

Data de 3 Octombrie este o zi simbolică, care ne amintește că în anul 2013, un număr de 368 de persoane (femei, copii și bărbați) și-au pierdut viața într-un naufragiu în largul coastei insulei Lampedusa.

3 Octombrie va fi o zi de comemorare și reflectare asupra acestor pierderi de vieți umane – o zi de amintire a trecutului, de corectare a prezentului, și de a ne imagina un viitor european de solidaritate și respect pentru toate ființele umane.

Conferinţa CNSLR- FRĂŢIA „Parteneri sociali – împreună pentru a răspunde provocărilor digitalizării asupra pieței forței de muncă” Proiect “Danube@work: Partenerii sociali pentru munca digitală echitabilă”

/în /de

Pe data de 28 septembrie 2019, C.N.S.L.R. – FRĂȚIA, în parteneriat cu ÖGB- Austria, a  organizat conferinţa cu tema „Parteneri sociali – împreună pentru a răspunde provocarilor digitalizării asupra pietei forţei de muncă”. Gazda evenimentului  a fost Uniunea teritorială C.N.S.L.R. – FRĂȚIA- Filiala Mureş, evenimentul desfăşurându-se la Sovata, Hotel Aluniş.

 

Evenimentul a fost  organizat în cadrul proiectului “ Danube@work:  Partenerii sociali pentru munca digitală echitabilă“, implementat în perioada 01.01.2017-31.12.2019, de confederații sindicale si patronale din Austria, Bulgaria, România și Serbia: Federația sindicală austriacă (ÖGB), Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB), Confederația Sindicatelor Libere din România (CNSLR-FRATIA), Confederația Sindicatelor Autonome din Serbia (CATUS), Confederația Sindicatelor Nezavisnost (TUC Nezavisnost), Serbia, Asociația Bulgară pentru Managementul Poporului (BAUH), Uniunea Generală a Industriștilor din România (UGIR), Asociația Angajatorilor din Serbia (SAE). Proiectul este finantat de guvernul austriac.

 

Obiectivul acestei conferinţe a fost acela de a spori gradul de conștientizare cu privire la provocările determinate de digitalizarea muncii și necesitatea de a  identifica soluții comune la nivel local şi național.

Conferinţa s-a bucurat de prezenţa a peste 50 participanţi şi a reunit reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ai autorităților publice, precum și reprezentanţi ai organizațiilor non-guvernamentale; scopul acestui eveniment a fost acela de a consolida  colaborarea instituțională pentru armonizarea intervențiilor acestora faţă de provocările reprezentate de digitalizare, care determina schimbări majore pe piaţa forţei de muncă, stimulând  apariţia unor noi forme de muncă, transformând rolul relaţiilor angajat-angajator.

În deschiderea acestui eveniment,  domnul Nagy Zsigmond- sub-prefect al Judetului Mureş a prezentat un mesaj din partea Institutiei Prefectului – Județul Mureş, prin care a exprimat aprecierea pentru preocuparea organizațiilor sindicale pentru o astfel de temă de actualitate cum este digitalizarea, şi a evidenţiat necesitatea unui dialog permanent între partenerii sociali și autorităţile locale, pentru a avea o imagine reală a problemelor lucrătorilor şi pentru a identifica soluţii adecvate, pentru condiţii de muncă decente și protecție socială.

Prezentările făcute de experţii prezenţi la conferinţă au fost urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri, precum și de dezbateri împreună cu participanţii.

Conferinţa  a adus un plus de preocupare din partea membrilor noştri, cu privire la provocările determinate de folosirea tehnologiei de ultimă generaţe pe piaţa forţei de muncă, precum şi necesitatea unei  analize atente a oportunităţilor si riscurilor în noul context al digitalizării.

Florin Muscanu a plecat astăzi dintre noi…

/în /de

„Astăzi, 23 septembrie 2019,  ne-a părăsit, mult mai devreme decât ar fi fost normal, Florin MUSCANU, un OM DEOSEBIT, UN PRIETEN pentru oricine a avut o problemă, UN SINDICALIST DEDICAT,  O PERSOANĂ care a reprezentat întotdeauna cu CINSTE și deosebit PROFESIONALISM atât Federația SANITAS , al cărui vicepreședinte a fost până la vârsta pensionarii cât și CNSLR –FRĂȚIA.”

DUMNEZEU SĂ-I VEGHEZE SOMNUL VEȘNIC!

CNSLR-FRATIA susţine si se solidarizează cu Federaţia Cultură şi Mass-Media FAIR-MediaSind precum si cu Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind-Filiala TVR

/în /de
Citește mai mult

Concluzii ale Conferinței la Nivel înalt „Un nou început pentru negocierea colectivă în Europa”

/în /de

Pe data de 25 iunie 2019, la București, s-a desfășurat Conferința la nivel înalt „Un nou început pentru negocierea colectivă în Europa„, la care au participat aproape 100 de persoane, inclusiv reprezentanți a 16 guverne europene, ai Comisiei Europene, ai OIM și ai organizațiilor patronale europene.

Argumentele CES privind beneficiile socio-economice ale sistemelor coordonate de negociere colectivă multi-angajator au fost recunoscute de toate părțile interesate și au oferit o bază solidă pentru schimburile de opinii.

Discuțiile din cadrul conferinței au arătat un larg consens între toate părțile interesate cu privire la necesitatea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, pentru consolidarea dialogului social și, mai ales, a negocierilor colective la nivel sectorial. În intervențiile lor, majoritatea statelor membre UE au subliniat că sistemele mai puternice de negociere colectivă reprezintă un instrument-cheie pentru realizarea unei convergențe ascendente a standardelor de viață și de lucru în Europa și pentru a crea o creștere mai incluzivă și durabilă prin:

  • Promovarea salariilor mai echitabile și a salariilor minime în toate țările europene;
  • Combaterea inegalităților;
  • promovarea investițiilor, productivității și calității locurilor de muncă;
  • Gestionarea tranzițiilor tehnologice și de mediu.

Concluziile conferinței arată că există o înțelegere clară de către toate părțile interesate cu privire la necesitatea:

  • Analizarii efectelor pozitive ale negocierii colective multi-angajator asupra competitivității, productivității, egalității, nediscriminării, incluziunii etc.
  • schimbului de bune practici și criterii de referință;
  • sprijinirii și consolidarii negocierilor colective multi-angajator;
  • stabilirii de obiective pentru evoluția salariilor legate de costurile de trai și de productivitate;
  • extinderii acoperirii acordurilor colective în toate sectoarele și pentru toate categoriile de lucrători – dacă este cazul, prin introducerea unor mecanisme de extindere;
  • consolidarii reprezentativității partenerilor sociali și a capacității lor autonome de a reglementa piața forței de muncă;
  • dezvoltarii unui instrument pentru negocierile transnaționale pentru a aborda lanțurile de aprovizionare și pentru a pune capăt dublarii standardelor aplicate de companiile multinaționale;
  • garantarii accesului lucrătorilor nestandardizati la drepturile de negociere colectivă;
  • abordarii diferențelor dintre salarii, pe criteria de gen și de vârstă;
  • utilizarii ciclului Semestrului european, a pPilonului european al drepturilor sociale și a Cadrului Financiar Multianual care să permită guvernelor și partenerilor sociali să dezvolte negocierea colectivă multifuncțională;
  • finanțarii UE dedicată  pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali;
  • implementarii pe deplin a convențiilor OIM și a deciziilor Consiliului Europei privind dreptul de acces la negocierea colectivă în toate statele membre – adoptarea la nivel european a definiției negocierii colective a OIM ca fiind un bun public.

Multe țări au subliniat de asemenea,  necesitatea includerii unor obiective și recomandări privind salariile minime într-o posibilă directivă-cadru europeană. Guvernul german și-a anunțat intenția de a stabili acest lucru ca o prioritate majoră pentru Președinția lor în a doua jumătate a anului 2020.

S-a discutat, de asemenea, necesitatea abordării dimensiunii macroeconomice a evoluției salariilor și a utilizării negocierii colective multi-angajator ca stabilizator macroeconomic, precum și necesitatea implicării DG ECFIN, precum și a DG EMPL și a Eurogrupului și a Consiliului ECOFIN ca și Consiliul EPSCO.

Majoritatea guvernelor UE, inclusiv Finlanda, Croația și Germania (care vor deține următoarele președinții UE), doresc să discute și să colaboreze pentru un parteneriat european pentru negociere colectivă, care să conducă la un cadru european și să ia în considerare o directivă.

Nevoia de a întreprinde acțiuni menite să consolideze negocierile colective sectoriale a apărut în special din următoarele guverne: Belgia, Bulgaria, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia.

CES, împreună cu afiliatii finlandezi, se vor întâlni cu noii miniștri finlandezi pentru ocuparea forței de muncă și finanțe în această săptămână și vor discuta despre pașii următori pentru parteneriat și stabilirea cadrului, inclusiv activitățile de follow up, sub auspiciile Președinției finlandeze și noua Comisie Europeană.

Un nou început pentru negocierea colectivă în Europa

/în /de

Astăzi, 25 iunie 2019, la Palatul Victoria, sala Transilvania, se desfășoară sub patronajul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Conferința  la Nivel Înalt  cu tema “ Un nou început pentru negocierea colectivă în Europa”, conferință organizată în parteneriat cu CES- Confederația Europeană a Sindicatelor .

La această conferință participă reprezentanţii instituțiilor UE, guvernelor și afiliaților CES.

În Europa, criza a oprit convergența socială ascendentă între țările din cadrul uniunii, iar redresarea economică fragilă care a urmat nu a putut să o revitalizeze. Calitatea locurilor de muncă, nivelul salariilor, precum și condițiile de lucru și de trai încă suferă din cauza cicatricilor lăsate de crize și variază foarte mult între țările europene, în timp ce inegalitățile din societate au crescut.

Pilonul European al Drepturilor Sociale și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt inițiative politice orientate către reactivarea acestui proces. Acestea încurajează soluții concertate și solicită tuturor actorilor relevanți să își intensifice eforturile, să își asume responsabilitatea și să contribuie în mod activ pentru a îndeplini această viziune pentru societățile noastre.

În acest context, promovarea negocierii colective nu înseamnă doar asigurarea unei societăți mai democratice, ci și crearea unei economii mai incluzive și durabile, asigurând prosperitatea pentru toți: cetățeni, lucrători și companii. Negocierea colectivă poate contribui la creșterea economică, având în același timp standarde sociale înalte. Totuși, în multe țări europene, partenerii sociali nu se bucură de condiții optime care să le permită să își îndeplinească responsabilitățile. Din mai multe cauze, partenerii sociali se confruntă cu obstacole pentru implementarea autonomă și robustă a relațiilor industriale și, în special, a negocierii colective. Din acest motiv, revigorarea convergenței sociale ascendente în Europa va trebui să implice în mod inevitabil (re)construirea și susținerea unor sisteme mai puternice de negociere colectivă multi-angajator.

Domnul Leonard Bărăscu, președinte CNSLR- FRĂȚIA a susţinut o intervenţie în cadrul sesiunii de deschidere a Conferinței, alături de domnul Marius-Constantin BUDĂI, ministrul Muncii si Justiției Sociale din România, domnul Luca Visentini , secretar general CES, dl.  Jorg TAGGER, seful Directiei Dialog Social din cadrul Comisiei Europene si alti reprezentanti ai institutiilor europene.

In luarea de cuvant, domnul presedinte Barascu a sustinut necesitatea de a pune în practică toate  instrumentele și acțiunile de care dispunem  pentru a ne consolida rolul de organizatii sindicale în obținerea de rezultate concrete și pozitive pentru lucrători, în special în ceea ce privește angajarea în locuri de muncă de calitate, creșterea salariilor și convergența salarială ascendentă între țări și sectoare, apărarea și extinderea drepturilor lucrătorilor, protecția socială și serviciile publice, prin relansarea dialogului social si consolidarea negocierilor collective.

Conferința a oferit un cadru larg de dezbateri, fiind prezentate exemple de bune practici din diferite ţări euopene, cu  scopul final de a conduce discuția spre ideea unui parteneriat,  pentru a consolida negocierile colective în Europa.