Nu este nimic mai important pentru lucrători,  decât să știe că rudele lor în vârstă si copiii lor sunt îngrijiți în mod corespunzător.

Îngrijirea, în special pentru copiii mici și pentru vârstnici, reprezintă unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din Europa. Se estimează că îngrijirea angajează aproximativ opt milioane de oameni, reprezentând aproximativ 5% din forța de muncă totală. Marea majoritate a lucrătorilor din îngrijire –  88,2%-  sunt femei.

Oamenii care lucrează in prima linie de îngrijire îndeplinesc un rol vital, esențial pentru bunăstarea copiilor și a rudelor și pentru a permite părinților și adulților cu rude în vârstă să lucreze și să își câștige existența.

Cu toate acestea, activitatea de îngrijire, desfășurată în majoritatea cazurilor de către femei, este neplătită și subestimată și, în consecință, suferă de deficiențe de personal. Locurile de muncă de îngrijire sunt adesea

• prost platite
• solicitante fizic și emoțional, cu sarcini mari de muncă
• efectuate in condiții nesigure, pregătire inadecvată, perspective slabe de carieră și, în unele cazuri extreme, aproape în condiții de sclavie.

În timp ce lucrătorii de îngrijire sunt deseori prost plătiți, îngrijirea este costisitoare pentru cei care trebuie să o plătească din propriul buzunar. Un sondaj la nivelul UE din 2015 a constatat că aproape 60% dintre persoane au avut dificultăți în ceea ce privește costurile îngrijirii copiilor și 5% au avut dificultăți în ceea ce privește disponibilitatea îngrijirii copiilor. Există, de asemenea, un deficit de îngrijire a copiilor și  un deficit chiar mai mare in ceea ce priveste îngrijirea  vârstnicilor – în Spania și Italia aproximativ 30% din nevoia de îngrijire la domiciliu (nu de îngrijire a copilului) nu este satisfăcută.

Oamenii din sectorul îngrijiri sunt angajați în sectoarele publice și private, iar unii sunt lucrători casnici angajați direct de familie sau de persoane care au nevoie de îngrijire și sprijin.

Nu există suficiente investiții publice în sistem. Dreptul la îngrijire, de care avem nevoie cu toții într-un moment al vieții noastre, ar trebui să fie garantat.

„Persoanele care au nevoie de îngrijiri pentru copii sau părinți în vârstă le consideră adesea scumpe, în timp ce cei care lucrează pentru îngrijire sunt prost plătiți”, a declarat Esther Lynch, secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicalelor (CES). „Este nevoie de un acces mai mare la îngrijire pentru a îmbunătăți perspectivele multor femei, dar acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul lucrătorilor din sectorul de îngrijiri. Trebuie să îmbunătățim accesul la îngrijiri în Europa și, în același timp, să îmbunătățim calitatea locurilor de muncă. ”

Potrivit EPSU, Federatia Europeană a Serviciilor Publice, este nevoie de mai multe investiții publice pentru ca lucrătorii de îngrijire să obțină  salarii și condiții de muncă mai bune, personal sporit, sănătate și siguranță mai bună, mai multă formare și oportunități pentru dezvoltarea carierei.

Potrivit UNI Europa, Federatia europeană a serviciilor din sectorul privat, peste jumătate din toți lucrătorii de îngrijire se află în situații tulburătoare din punct de vedere emoțional -până la 75% din timpul lor de muncă, iar 1 din 4 angajați spun că au nevoie de mai multă pregătire pentru a face față sarcinilor .De asemenea, sarcinile lucrătorilor, pe lângă tensiunea fizică, sunt considerabile, fiind un motiv pentru care necesarul lucrătorilor în unele țări ale UE este atins in proportie  de doar 50%.

Companiile multinaționale sunt din ce în ce mai dominante în sectorul îngrijirii. Muncitorii din astfel de companii precum Korian, Fresenius și Orpea merită condiții de salarizare și de muncă mai bune.

Acesta este motivul pentru care Uni Europa și EPSU solicită negocieri colective sectoriale pentru toți angajații. Negocierea colectivă sectorială este esențială pentru a  asigura că lucrătorii se bucură de condiții de muncă mai bune, cu  impact imens asupra bunăstării utilizatorilor și a cetățenilor.

„Guvernele au un rol de jucat”, a adăugat Esther Lynch, secretarul general adjunct al CES. „Politicile de asigurare a unor servicii  publice de îngrijire de calitate și accesibile trebuie să abordeze, de asemenea, problema salariilor deficitare și a condițiilor pentru lucrătorii de îngrijire. O modalitate de a face acest lucru este prin susținerea negocierii colective. ”

Potrivit EFFAT, Federația Europeană a Sindicatelor din Alimentatie, Agricultură și Turism, majoritatea a câteva sute de mii de lucrători casnici din Europa sunt angajați în economia informală, o condiție care îi menține vulnerabili la izolare, sărăcie, hărțuire, violență și, în unele cazuri, chiar sclavie. Mai multe state membre ale UE – încă prea puține – au recunoscut valoarea muncii vitale și grele a lucrătorilor casnici prin aducerea lor în economia formala, prin scheme subvenționate de stat, cum ar fi voucherele de servicii. Cu toate acestea, organizarea și consolidarea puterii sindicale a lucrătorilor casnici este un instrument cheie pentru asigurarea muncii decente în acest sector.

„Muncitorii  din sectorul îngrijiri  sunt deosebit de vulnerabili si sunt excluși în cea mai mare parte de la protecția drepturilor europene ale muncii ”, a comentat Esther Lynch. ” Noua Comisie europeana ar trebui să abordeze acest lucru prin introducerea unui instrument legal, pentru a alinia toate directivele UE relevante cu Convenția nr. 189 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care garantează drepturile pentru lucrătorii casnici.”

Pe data de 28 septembrie 2019, C.N.S.L.R. – FRĂȚIA, în parteneriat cu ÖGB- Austria, a  organizat conferinţa cu tema „Parteneri sociali – împreună pentru a răspunde provocarilor digitalizării asupra pietei forţei de muncă”. Gazda evenimentului  a fost Uniunea teritorială C.N.S.L.R. – FRĂȚIA- Filiala Mureş, evenimentul desfăşurându-se la Sovata, Hotel Aluniş.

 

Evenimentul a fost  organizat în cadrul proiectului “ Danube@work:  Partenerii sociali pentru munca digitală echitabilă“, implementat în perioada 01.01.2017-31.12.2019, de confederații sindicale si patronale din Austria, Bulgaria, România și Serbia: Federația sindicală austriacă (ÖGB), Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria (CITUB), Confederația Sindicatelor Libere din România (CNSLR-FRATIA), Confederația Sindicatelor Autonome din Serbia (CATUS), Confederația Sindicatelor Nezavisnost (TUC Nezavisnost), Serbia, Asociația Bulgară pentru Managementul Poporului (BAUH), Uniunea Generală a Industriștilor din România (UGIR), Asociația Angajatorilor din Serbia (SAE). Proiectul este finantat de guvernul austriac.

 

Obiectivul acestei conferinţe a fost acela de a spori gradul de conștientizare cu privire la provocările determinate de digitalizarea muncii și necesitatea de a  identifica soluții comune la nivel local şi național.

Conferinţa s-a bucurat de prezenţa a peste 50 participanţi şi a reunit reprezentanți ai organizațiilor sindicale și ai autorităților publice, precum și reprezentanţi ai organizațiilor non-guvernamentale; scopul acestui eveniment a fost acela de a consolida  colaborarea instituțională pentru armonizarea intervențiilor acestora faţă de provocările reprezentate de digitalizare, care determina schimbări majore pe piaţa forţei de muncă, stimulând  apariţia unor noi forme de muncă, transformând rolul relaţiilor angajat-angajator.

În deschiderea acestui eveniment,  domnul Nagy Zsigmond- sub-prefect al Judetului Mureş a prezentat un mesaj din partea Institutiei Prefectului – Județul Mureş, prin care a exprimat aprecierea pentru preocuparea organizațiilor sindicale pentru o astfel de temă de actualitate cum este digitalizarea, şi a evidenţiat necesitatea unui dialog permanent între partenerii sociali și autorităţile locale, pentru a avea o imagine reală a problemelor lucrătorilor şi pentru a identifica soluţii adecvate, pentru condiţii de muncă decente și protecție socială.

Prezentările făcute de experţii prezenţi la conferinţă au fost urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri, precum și de dezbateri împreună cu participanţii.

Conferinţa  a adus un plus de preocupare din partea membrilor noştri, cu privire la provocările determinate de folosirea tehnologiei de ultimă generaţe pe piaţa forţei de muncă, precum şi necesitatea unei  analize atente a oportunităţilor si riscurilor în noul context al digitalizării.

„Astăzi, 23 septembrie 2019,  ne-a părăsit, mult mai devreme decât ar fi fost normal, Florin MUSCANU, un OM DEOSEBIT, UN PRIETEN pentru oricine a avut o problemă, UN SINDICALIST DEDICAT,  O PERSOANĂ care a reprezentat întotdeauna cu CINSTE și deosebit PROFESIONALISM atât Federația SANITAS , al cărui vicepreședinte a fost până la vârsta pensionarii cât și CNSLR –FRĂȚIA.”

DUMNEZEU SĂ-I VEGHEZE SOMNUL VEȘNIC!

Pe data de 25 iunie 2019, la București, s-a desfășurat Conferința la nivel înalt „Un nou început pentru negocierea colectivă în Europa„, la care au participat aproape 100 de persoane, inclusiv reprezentanți a 16 guverne europene, ai Comisiei Europene, ai OIM și ai organizațiilor patronale europene.

Argumentele CES privind beneficiile socio-economice ale sistemelor coordonate de negociere colectivă multi-angajator au fost recunoscute de toate părțile interesate și au oferit o bază solidă pentru schimburile de opinii.

Discuțiile din cadrul conferinței au arătat un larg consens între toate părțile interesate cu privire la necesitatea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, pentru consolidarea dialogului social și, mai ales, a negocierilor colective la nivel sectorial. În intervențiile lor, majoritatea statelor membre UE au subliniat că sistemele mai puternice de negociere colectivă reprezintă un instrument-cheie pentru realizarea unei convergențe ascendente a standardelor de viață și de lucru în Europa și pentru a crea o creștere mai incluzivă și durabilă prin:

• Promovarea salariilor mai echitabile și a salariilor minime în toate țările europene;
• Combaterea inegalităților;
• promovarea investițiilor, productivității și calității locurilor de muncă;
• Gestionarea tranzițiilor tehnologice și de mediu.

Concluziile conferinței arată că există o înțelegere clară de către toate părțile interesate cu privire la necesitatea:

• Analizarii efectelor pozitive ale negocierii colective multi-angajator asupra competitivității, productivității, egalității, nediscriminării, incluziunii etc.
• schimbului de bune practici și criterii de referință;
• sprijinirii și consolidarii negocierilor colective multi-angajator;
• stabilirii de obiective pentru evoluția salariilor legate de costurile de trai și de productivitate;
• extinderii acoperirii acordurilor colective în toate sectoarele și pentru toate categoriile de lucrători – dacă este cazul, prin introducerea unor mecanisme de extindere;
• consolidarii reprezentativității partenerilor sociali și a capacității lor autonome de a reglementa piața forței de muncă;
• dezvoltarii unui instrument pentru negocierile transnaționale pentru a aborda lanțurile de aprovizionare și pentru a pune capăt dublarii standardelor aplicate de companiile multinaționale;
• garantarii accesului lucrătorilor nestandardizati la drepturile de negociere colectivă;
• abordarii diferențelor dintre salarii, pe criteria de gen și de vârstă;
• utilizarii ciclului Semestrului european, a pPilonului european al drepturilor sociale și a Cadrului Financiar Multianual care să permită guvernelor și partenerilor sociali să dezvolte negocierea colectivă multifuncțională;
• finanțarii UE dedicată  pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali;
• implementarii pe deplin a convențiilor OIM și a deciziilor Consiliului Europei privind dreptul de acces la negocierea colectivă în toate statele membre – adoptarea la nivel european a definiției negocierii colective a OIM ca fiind un bun public.

Multe țări au subliniat de asemenea,  necesitatea includerii unor obiective și recomandări privind salariile minime într-o posibilă directivă-cadru europeană. Guvernul german și-a anunțat intenția de a stabili acest lucru ca o prioritate majoră pentru Președinția lor în a doua jumătate a anului 2020.

S-a discutat, de asemenea, necesitatea abordării dimensiunii macroeconomice a evoluției salariilor și a utilizării negocierii colective multi-angajator ca stabilizator macroeconomic, precum și necesitatea implicării DG ECFIN, precum și a DG EMPL și a Eurogrupului și a Consiliului ECOFIN ca și Consiliul EPSCO.

Majoritatea guvernelor UE, inclusiv Finlanda, Croația și Germania (care vor deține următoarele președinții UE), doresc să discute și să colaboreze pentru un parteneriat european pentru negociere colectivă, care să conducă la un cadru european și să ia în considerare o directivă.

Nevoia de a întreprinde acțiuni menite să consolideze negocierile colective sectoriale a apărut în special din următoarele guverne: Belgia, Bulgaria, Croația, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia.

CES, împreună cu afiliatii finlandezi, se vor întâlni cu noii miniștri finlandezi pentru ocuparea forței de muncă și finanțe în această săptămână și vor discuta despre pașii următori pentru parteneriat și stabilirea cadrului, inclusiv activitățile de follow up, sub auspiciile Președinției finlandeze și noua Comisie Europeană.

Cea de a  108-a sesiune a Conferinței , care se desfasoara anul acesta, are loc în timpul celui de-al 100-lea an de existență al Organizației Internaționale a Muncii . Pentru a marca această ocazie specială, accentul se va pune pe transformările profunde care au loc în lumea muncii, inclusiv pe rolul pe care ni-l dorim sa-l aiba OIM în modelarea viitorului muncii.

Participă  aproximativ 5700 de delegați guvernamentali, angajatori și muncitori din 187 de state membre ale OIM, la ceea ce se numește adesea „parlamentul mondial al muncii”. 

Mai mult de 50 de demnitari de rang înalt, inclusiv 45 de șefi de stat și de guvern, urmează să se adreseze delegaților în cele două perioade de nivel înalt ale Conferinței din 10-12 iunie, si  respectiv 19- 20 iunie Mulți lideri ai organizațiilor internaționale vor lua parte la discuții, in cadrul sesiunilor plenare sau ale forumurilor tematice. Pe data de 21 iunie, Conferința va fi  onorata de  vizita Secretarului General al ONU, António Guterres.

Viitorul muncii pe care ni-l dorim

Recomandările Comisiei Mondiale pentru viitorul muncii, care lucrează pentru a construi un viitor mai bun, publicate la începutul acestui an, vor ghida o mare parte din activitatea centenară a CIM. În ultimele luni, statele membre ale OIM au organizat zeci de dialoguri la nivel național pentru a discuta raportul, iar delegații vor aborda problemele ridicate în sesiunile plenare.

Lupta împotriva violenței și a hărțuirii la locul de muncă

Violența la locul de muncă și hărțuirea afectează sănătatea, siguranța și bunăstarea lucrătorilor. În urma discuției inițiale de anul trecut, Conferința Centenară va lua în considerare adoptarea unei convenții cu o recomandare privind această problemă critică.

Declarația Centenară

În cadrul Comitetului plenar, delegații vor lua în considerare o declarație de centenar care va fi adoptată de Conferință. Discuțiile se vor concentra pe forța lucratorilor pentru  transformarea lumii muncii și pe misiunea OIM de a construi un viitor al prosperității comune pentru toți.

Aplicarea standardelor

Ca de obicei, Comitetul pentru aplicarea standardelor va studia aplicarea unor convenții ratificate într-un număr de țări și va identifica domeniile în care acestea ar putea fi aplicate mai bine. De asemenea, va analiza punerea în aplicare a politicilor naționale pentru realizarea progresivă a protecției sociale pentru toți, după cum s-a subliniat în Ancheta generală din acest an.

Evenimente și forumuri tematice

Pentru a încuraja dezbaterile, o serie de evenimente și forumuri tematice vor avea loc în perioada 13 – 18 iunie. Într-un format interactiv, cu participarea unor vorbitori excepționali și a unor oaspeți distinsi, aceștia vor oferi ocazia unor discuții pline de viață cu privire la o gamă largă de aspecte care determină viitorul muncii: locuri de muncă și abilități, tehnologie pentru viitor, munca decentă, libertatea de asociere și negocierea colectivă, bussines în slujba muncii decente, multilateralismul și viitorul muncii, tranzițiile de carieră pe tot parcursul vieții. O dezbatere privind construirea unui viitor mai bun, fără munca copiilor, va fi organizată pentru a sărbători Ziua mondială împotriva muncii copiilor.

Reprezentantul organizatiei noastre la acest eveniment de o importanta deosebita pentru intrega lume a muncii , la nivel mondial,  este dl. Sorin Stan- secretar general CNSLR-FRATIA.